Emanuel Ungureanu (USR): „Glumițele cretine ale DIICOT pot fi psihanalizate doar de către pesedistul psihiatru Gabriel Diaconu”

Parlamentarul USR Emanuel Ungureanu denunță atitudinea DIICOT din ultimele zile. El spune că mesajul postat de instituție miercuri e din categoria „glumițelor cretine”.

Ce acuză Ungureanu

„DIICOT este condus de niște indivizi cruzi și cinici, în cel mai bun caz...

Au trecut câteva zile de la operațiunea odioasă a DIICOT care a aruncat în câmp, pe o căldură cumplită, 400 de necăjiți, fără niciun gram de milă sau compasiune.

Din câmp, aceeași amărâți, au fost aruncați ca niște saci de cartofi în instituții supraaglomerate, cu personal subnormat, complet ilegal.

La câteva zile de la comiterea acestei atrocități și după decesul unei persoane alocate cu forța, la Mureș, în condiții suspecte, DIICOT nu doar că nu își cere iertare pentru această acțiune mizerabilă, ci face glumițe pe internet...

Priviți fotografia 1 cu un domn aruncat de statul român în curtea la Dumbrava și care, a fost luat cu forța de mascați de acolo și priviți foto 2 cu glumițele cretine ale DIICOT care pot fi psihanalizate doar de către pesedistul psihiatru Gabriel Diaconu, un înfocat susținător al statului securist imbecil iubit de Nicușor PSDan.

Doamne ferește, ce mai poți spune altceva...”, a scris Ungureanu, pe Facebook.

Ce a zis DIICOT

DIICOT a postat miercuri un mesaj pe Facebook în care îl ironizează pe ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, după ce acesta ar fi demis-o pe Alexandra Zară de la şefia Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi pentru că nu l-ar fi informat cu privire la percheziţiile efectuate la azilele ilegale din Bihor.

"Azi suntem şi la Casa de Pensii; Scuze că nu am anunţat înainte", a fost mesajul DIICOT, despre care STIRIPESURSE.RO a relatat pe larg aici.

Curtea de Apel București a ridicat controlul judiciar dispusă în cazul azilelor din Bihor

Curtea de Apel București a decis luni ridicarea măsurii controlului judiciar dispuse față de cei șase inculpați din dosarul privind cazul azilelor din Bihor și a respins definitiv solicitarea DIICOT de arestare preventivă, relatează Mediafax.

Potrivit minutei instanței, Curtea de Apel București a respins ca nefondată contestația formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT împotriva încheierii pronunțate la 2 iulie de Tribunalul București.

În același timp, instanța a admis contestațiile formulate de cei șase inculpați, a desființat parțial încheierea Tribunalului București și, rejudecând cauza, a respins propunerea procurorilor de arestare preventivă.

Judecătorii au înlăturat și dispoziția privind luarea măsurii controlului judiciar față de cei șase inculpați, menținând doar dispozițiile referitoare la cheltuielile judiciare.

Decizia Curții de Apel București este definitivă.

Fostul asistent social Viorel Pașca, este subiectul unei anchete a DIICOT, împreună cu membri ai familiei sale, privind suspiciuni de trafic de persoane și epxloatarea unor persoane aflate în stare de vulnerabilitate.

Potrivit informațiilor din dosar, în anul 2020 ar fi fost constituit un grup format din Pașca, soția acestuia și cei trei fii ai lor, care ar fi coordonat activitatea desfășurată sub denumirea Asociației „Dumbrava DPG” (Dumnezeu Poartă de Grijă).

Organizația era prezentată în public drept una cu caracter umanitar, dar procurorii susțin că acesta nu deținea licențele necesare pentru frunizarea de servicii sociale sau medicale.

Potrivit DIICOT, persoane cu dizabilități, vârstnici sau bolnavi ar fi fost direcționați către imobilele administrate de grup din spitale, unități medicale și direcții generale de asistență socială din mai multe județe, în contextul în care instituțiile statului nu dispuneau de suficiente locuri în centrele specializate.

Anchetatorii susțin că, odată ajunși în aceste locații, beneficiarii ar fi fost lipsiți de documentele de identitate, telefoanele mobile și cardurile bancare, fiind astfel izolați de rude și de contactul cu exteriorul.

Potrivit procurorilor, scopul urmărit era obținerea controlului asupra veniturilor acestora – pensii, indemnizații de handicap sau de însoțitor – dar și atragerea de donații prin campanii desfășurate pe rețelele de socializare.

În urma perchezițiilor DIICOT, autoritățile au identificat 409 persoane cazate în 18 imobile situate în localitățile Dumbrava, Tinca, Incești și Bicăcel, din județul Bihor.

Procurorii mai arată că, potrivit datelor strânse în anchetă, începând din 2006, în aceste locații ar fi fost găzduite peste 3.300 de persoane, dintre care aproximativ 1.020 au decedat și au fost înmormântate în cimitirul din localitatea Dumbrava.

Viorel Pașca și celelalte cinci persoane cercetate în dosar s-au aflat sub control judiciar.

Pîslaru pune sub semnul întrebării amenda de 1 milion de lei aplicată Asociației familiei Pașca

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a cerut verificări urgente la ITM Bihor după amenda de un milion de lei aplicată familiei Pașca pentru muncă nedeclarată. El afirmă că există semne de întrebare privind calculul sancțiunii și întârzierea informării Ministerului Muncii.

Potrivit lui Dragoș Pîslaru, controlul a avut loc pe 30 iunie, la solicitarea DIICOT, în contextul intervenției procurorilor la locuințele familiei Pașca din Dumbrava.

În urma verificărilor, inspectorii de muncă au aplicat o amendă de un milion de lei, despre care ministrul interimar afirmă că este cea mai mare sancțiune pentru muncă nedeclarată aplicată unei asociații.

Doar 14 persoane ar fi fost găsite la fața locului

Dragoș Pîslaru arată că inspectorii au constatat că 36 de persoane ar fi desfășurat activități fără forme legale, deși la fața locului ar fi fost identificate doar 14 persoane.

În cazul celorlalte 22, inspectorii s-ar fi bazat pe relatările persoanelor prezente, fără ca procesul de identificare să fi fost finalizat înainte de încheierea procesului-verbal.

„În cadrul intervenției, inspectorii au sancționat munca fără formă legală pentru 36 de persoane, deși la fața locului au fost descoperite doar 14 persoane. Celelalte 22 nu au fost identificate oficial, ci s-a mers pe relatările celor prezenți, încheindu-se procesul-verbal fără finalizarea acestui proces de identificare”, a transmis ministrul interimar al Muncii.

Potrivit explicațiilor sale, amenda a fost calculată la 40.000 de lei pentru fiecare persoană considerată ca muncind fără forme legale.

Pentru cele 36 de persoane, sancțiunea ar fi ajuns astfel la 1,44 milioane de lei. Cum legea prevede un plafon maxim de un milion de lei, aceasta a fost suma consemnată în procesul-verbal.

Pîslaru spune că a aflat despre amendă de pe Facebook

Ministrul interimar al Muncii reclamă și modul în care informațiile despre control au circulat între instituții.

Dragoș Pîslaru afirmă că nu a fost informat de autoritățile implicate, ci a aflat despre amenda de un milion de lei dintr-o postare publicată pe Facebook.

Conform acestuia, informarea privind controlul desfășurat pe 30 iunie a ajuns de la ITM Bihor pe biroul inspectorului general de stat adjunct din București abia pe 6 iulie.

Situația ar fi fost transmisă oficial către Ministerul Muncii pe 8 iulie.

„Am aflat despre această amendă nu din partea autorităților, așa cum era potrivit într-un astfel de context excepțional, ci de pe Facebook”, a declarat Pîslaru.

Acesta a cerut clarificări privind desfășurarea controlului, stabilirea cuantumului amenzii și motivele pentru care comunicarea interinstituțională a fost întârziată.

Control de urgență la ITM Bihor

În urma solicitării ministrului interimar, Inspecția Muncii a dispus un control de specialitate la nivelul ITM Bihor.

Verificările vor fi efectuate atât de reprezentanții Direcției Control Relații de Muncă, cât și de Serviciul Corpul de Control al Calității Inspecției.

„Pe măsură ce vom obține răspunsurile, voi clarifica public această situație, pentru a nu plana vreo suspiciune cu privire la acest control”, a mai transmis Dragoș Pîslaru.

Ministrul interimar nu a contestat, în această etapă, existența unor posibile încălcări ale legislației muncii, ci a solicitat verificarea procedurii urmate de inspectori, a modului în care au fost identificate persoanele și a calculului care a stat la baza sancțiunii.