Elon Musk, în război cu Europa: cinci moduri prin care UE vrea să reducă dependența de mogulul tehnologic

Uniunea Europeană (UE) se luptă cu Starlink-ul lui Elon Musk pe cel puțin cinci fronturi — de la blocarea accesului, la consolidarea rivalilor, până la elaborarea unor noi reguli menite direct să submineze dominația tot mai mare a mogulului tehnologic american asupra afacerii spațiale.

Context

Cel mai bogat om din lume își extinde controlul asupra spațiului și încearcă să transforme campionul său de broadband prin satelit, Starlink, într-un "operator mobil major".

Vestea recentă că serviciul de nivel militar al sistemului în Ucraina a fost încetinit, împiedicând apărarea Kievului împotriva atacurilor rusești, a expus — din nou — riscurile de a depinde de afacerile unui singur om în timpul războiului, dezvăluie POLITICO.

În Europa, guvernele și companiile se tem de dependența de tehnologia lui Musk — și își intensifică eforturile de a riposta.

Planul de bătaie

POLITICO a prezentat cinci moduri în care Uniunea Europeană încearcă să reducă dominația sateliților lui Musk în UE.

1. Formarea unui concurent european pentru Starlink

UE susține planul prin care Airbus, Leonardo și Thales ar urma să își unească activitățile din domeniul sateliților și al industriei spațiale într-o companie comună, cunoscută sub numele de cod „Bromo”.

Scopul?

Construirea unui grup european capabil să concureze cu SpaceX.

Fuziunea trebuie însă să treacă de verificările autorităților de concurență, iar dezvoltarea unei infrastructuri comparabile cu cea a Starlink ar putea dura ani.

2. Control mai strict asupra frecvențelor satelitare

Comisia Europeană vrea să rezerve o parte importantă din spectrul de frecvențe pentru operatorii europeni.

Aceste frecvențe pot permite conectarea directă a telefoanelor la sateliți, fără antene terestre tradiționale.

SpaceX contestă această abordare, avertizând că regulile ar putea limita accesul europenilor la servicii satelitare și ar putea provoca interferențe.

UE urmărește astfel să păstreze un control mai mare asupra unei resurse strategice.

3. Construirea propriei rețele europene de sateliți

Proiectul IRIS este destinat să ofere comunicații securizate instituțiilor publice și servicii de internet în bandă largă cetățenilor.

Proiectul înregistrează însă întârzieri și costuri în creștere.

Potrivit articolului, primii sateliți sunt așteptați să fie lansați abia în 2029, iar primele servicii sunt planificate cel mai devreme pentru 2030.

Prin comparație, Starlink dispune deja de o infrastructură mult mai extinsă.

4. O alternativă pentru Ucraina

Limitarea temporară a vitezei serviciilor Starlink utilizate în Ucraina a evidențiat riscurile dependenței de un singur furnizor de comunicații, în special în timpul războiului.

UE discută cu Kievul posibilitatea utilizării sistemului european Govsatcom, destinat comunicațiilor guvernamentale securizate.

Acesta ar putea reprezenta o soluție de rezervă, dar nu are capacitatea și performanțele Starlink.

Negocierile nu înregistraseră încă progrese concrete la momentul publicării articolului.

5. Introducerea unor reguli europene mai stricte

Bruxelles-ul pregătește modificări legislative în domeniul telecomunicațiilor și o lege europeană privind spațiul, care ar putea impune operatorilor precum Starlink obligații suplimentare privind:

• securitatea lanțurilor de aprovizionare;

• securitatea cibernetică;

• păstrarea datelor și respectarea procedurilor legale;

• gestionarea deșeurilor spațiale și protecția mediului.

Statele Unite critică aceste inițiative, considerând că ar putea dezavantaja companiile americane, și au avertizat că ar putea răspunde prin restricții asupra serviciilor europene.