Eforturile SUA de a inunda Balcanii cu gaz american stârnesc îngrijorări la Bruxelles

Eforturile companiilor energetice americane de a-și consolida influența în Balcanii de Vest alimentează îngrijorările UE că regiunea ar putea ajunge să devină dependentă de combustibilii fosili americani — tocmai în momentul în care încearcă să atingă obiectivele privind energia curată pentru a se integra mai strâns în blocul comunitar, scrie Politico.

Albania, Kosovo și Bosnia și Herțegovina și-au manifestat interesul de a cumpăra volume mari de gaz natural lichefiat din SUA sau de a construi infrastructură necesară pentru a susține aceste importuri. Țările respective susțin că gazul este necesar ca combustibil de tranziție, pe măsură ce reduc atât importurile de combustibil din Rusia, cât și consumul de cărbune, și trec la surse regenerabile de energie, toate acestea fiind elemente-cheie ale demersurilor lor de aderare la UE.

Oficialii UE se întreabă însă dacă proiectele promovate sunt necesare sau de dorit, având în vedere că aceste țări au în prezent o cerere internă de gaz redusă sau chiar inexistentă. Inundarea acestor piețe cu gaz riscă să le blocheze într-o dependență pe termen lung de gaz și să sporească dependența de importurile din străinătate.

UE are obiective stricte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la zero până în 2050 și de creștere a utilizării energiei regenerabile, pe care noii membri ai UE ar trebui să le respecte. Oficialii UE se tem că creșterea importurilor de gaze ar putea submina aceste obiective.

Sectorul gazelor din SUA, însă, profită de tranziția rapidă a UE de la gazul rusesc și de presiunea exercitată asupra piețelor globale ca urmare a războiului din Iran pentru a încheia o serie de acorduri de aprovizionare în regiune, în conformitate cu doctrina explicită a administrației Trump privind „dominația energetică”.

„Țările… în aspirația lor mai largă de a adera la UE, și-au asumat angajamente de decarbonizare, de a stabili calea de urmat și de a o respecta, pentru a elimina treptat, practic, combustibilii fosili”, a declarat András Hujber, responsabilul cu diplomația energetică a Comisiei Europene în Balcanii de Vest, în cadrul unui forum de la Viena.

În acest context, furnizarea de gaze către regiune „ar părea să contravină acestui obiectiv vital de decarbonizare”, a afirmat el.

Acesta a adăugat că aceste acorduri ar putea depăși obiectivul de a înlocui aprovizionarea din Rusia și „ar putea contribui la… carbonizarea regiunii. Nu ar trebui să introducem gaze pe piețe care nu dispun de gaze”.

El a citat exemplul unui acord preliminar între Washington și Bosnia și Herțegovina privind construirea unui gazoduct pentru tranzitul gazului din Krk, o insulă croată din Marea Adriatică. Proiectul a stârnit controverse încă de când parlamentul bosniac a adoptat, la începutul acestui an, o lege care desemna AAFS, o mică firmă condusă de asociați apropiați ai președintelui american Donald Trump, ca operator principal al conductei. Acest lucru a atras acuzații de corupție, pe lângă îngrijorările legate de decarbonizare.

Oficialii UE au avertizat, de asemenea, că acest lucru ar putea pune în pericol candidatura Bosniei la aderarea la UE, potrivit ziarului The Guardian.

„Ambasadorul nostru a trimis scrisori și a subliniat problemele pe care le identificăm ca fiind potențiale în legătură cu acest proiect”, a declarat Hujbar marți. El a adăugat că Comisia intenționează să „ia măsuri de urmărire în acest sens, într-un mod adecvat”, fără a specifica ce tip de măsuri ar putea fi luate. Corespondența internă a Comisiei, consultată de POLITICO, reflectă aceste îngrijorări, atrăgând atenția asupra lipsei de transparență în jurul contractului AAFS, precum și asupra riscurilor legate de gazificare.

Demersul întreprins de Sarajevo a stârnit, de asemenea, consternare în rândul conducerii Comunității Energiei, o inițiativă condusă de UE care ajută țările care doresc să adere la UE — printre care se numără Bosnia și Herțegovina, Albania și Kosovo, precum și Serbia, Georgia, Moldova, Muntenegru și Macedonia — să-și alinieze normele la cele ale blocului, un proces care riscă să fie dat peste cap de implicarea tot mai profundă a SUA în regiune.

„Acesta este mesajul nostru către Bosnia”, a declarat Artur Lorkowski, directorul Comunității Energiei, într-un interviu acordat în marja evenimentului de la Viena. „Prin definiție, legislația UE pe care o promovăm nu stabilește cine ar trebui să fie furnizorul, dar elementul-cheie este că trebuie asigurate condiții de concurență echitabile în ceea ce privește cadrul de reglementare.”

El a afirmat că este esențial să existe concurență, echitate și transparență și că „toți concurenții trebuie să beneficieze de reguli egale”.

„Cu alte cuvinte, nu dorim ca Bosnia să beneficieze de vreo excepție sau de vreun acces privilegiat pe piață”, a spus el. „Acest lucru trebuie evitat, deoarece nu ar fi în conformitate cu legislația UE.”

Niciunul dintre cele două acorduri nu a fost încă ratificat. Interconectorul bosniac mai are nevoie de aprobarea parlamentarilor din camera superioară a parlamentului țării, în timp ce acordul cu Albania — conceput ca un contract de furnizare pe 20 de ani în colaborare cu Grecia și firma americană Venture Global — există în prezent doar sub forma unui memorandum de înțelegere și așteaptă rezultatele unui studiu de fezabilitate. Nici din partea Kosovo nu a existat încă o decizie fermă. Serbia și Macedonia de Nord urmează, de asemenea, să primească GNL din SUA printr-o interconectare planificată cu Grecia.

Un purtător de cuvânt al Departamentului Energiei al SUA nu a răspuns direct la întrebările privind transparența potențialelor acorduri sau riscul de a consolida dependența de GNL, dar a afirmat că acest angajament va „promova stabilitatea în regiune, va reduce prețurile la energie și va stimula comerțul și prosperitatea”.

Inițiativele comerciale vor ajuta Albania și Bosnia și Herțegovina să „reducă dependența de gazul rusesc” prin înlocuirea acestuia cu GNL din SUA, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Apologia GNL

În ciuda reacțiilor negative din partea oficialilor UE, oficialii balcanici care au luat cuvântul la reuniunea de marți au susținut că presupusele acorduri cu SUA sunt necesare pentru alinierea la tranziția verde a UE, care va necesita cantități substanțiale de gaz pentru a asigura o energie de „bază” fiabilă atunci când sursele mai volatile vor fi indisponibile și pe măsură ce cărbunele va fi eliminat treptat.

În Albania, energia hidroelectrică, care domină mixul energetic, devine din ce în ce mai nesigură pe măsură ce seceta legată de schimbările climatice reduce debitul râurilor, potrivit unui oficial al guvernului albanez, care a vorbit sub condiția anonimatului. Acest lucru creează o cerere de gaze naturale, pe care susținătorii le prezintă drept un „combustibil de tranziție” care poate susține rețelele electrice în timp ce capacitatea surselor regenerabile este încă în curs de dezvoltare. În prezent, gazul reprezintă doar 1,8% din mixul energetic al țării.

Oficialul a afirmat că dezvoltarea infrastructurii de gaze naturale este vitală pentru diversificare și securitatea aprovizionării, precum și pentru susținerea planurilor Albaniei de a construi un hub regional de gaze în orașul Vlora, din sudul țării.

Între timp, renunțarea la gazul rusesc — solicitanții sunt, de asemenea, obligați să se alinieze la interdicția treptată a UE privind gazul — a lăsat un vid pe piață. Bosnia, de exemplu, dispune de o singură conductă care furnizează gaz din Rusia, neavând nicio alternativă în caz de urgență.

„Interconectarea Sudică nu are ca scop legarea Bosniei și Herțegovinei de gaz”, a declarat o purtătoare de cuvânt a Ministerului Federal al Energiei, Mineritului și Industriei din Bosnia și Herțegovina. „Scopul este să punem capăt dependenței noastre de o singură rută de aprovizionare și de o singură sursă și să consolidăm securitatea energetică a țării.” Ea a adăugat că gazul natural este un combustibil de tranziție, nu „destinația finală a politicii noastre energetice”.

Concluzia este că țările din Balcanii de Vest care aspiră la aderarea la UE sunt disperate să-și asigure surse alternative de energie pe care UE fie nu le poate furniza, fie nu dorește să le furnizeze. Blocul produce cantități minime de gaz, refuză să finanțeze noi infrastructuri de gaz în regiune și, în mod ironic, depinde tot mai mult de GNL-ul american — într-adevăr, unul dintre principalele beneficii ale integrării mai strânse în UE, urmărită de membrii Comunității Energiei, este că le va spori accesul la produsul american.

„De aceea vrem să avem în Bosnia aceleași reguli care se aplică în UE, astfel încât fluxul de gaze din UE să se desfășoare fără întreruperi”, a spus Lorkowski. „Vor fi gaze americane, deoarece în Uniunea Europeană nu se produce gaz.” Acesta, a spus el, este „motivul pentru care o numesc doctrina dominației strategice”.

„Nu poți învinovăți pe cineva că își ia timpul necesar pentru a vinde ceea ce are”, a adăugat el. „Nu văd cum UE ar putea să asigure gazul.”