Efectul Andy Burnham: Partidul Laburist revine în fruntea sondajelor de opinie după un an și jumătate. Partidul Reform UK în recul evident

Noul prim ministru și lider al Partidului Laburist are un impact imediat. Ales lider Laburist pe 17 iulie și numit prim ministru în locul lui Keir Starmer pe 20 iulie, Burnham a tras partidul după el în sondajele de opinie. Multă vreme blocat la 20% sau chiar sub acest prag de alertă, Partidul Laburist este acum în frunte, apărând în unele sondaje cu intenții de vot de 28%.

În schimb, Reform UK (dreapta populistă), condus de Nigel Farage, care a condus permanent în sondaje începând cu ianuarie 2025 atingând un maxim de 32%, a scăzut acum sub 25%.

Transformat în mandate, potrivit sistemului electoral majoritar uninominal cu un singur tur (First Past The Post – FPTP), scorul mediu din sondaje nu ar oferi Partidului Laburist o majoritate absolută (326 din 650) în Camera Comunelor, dar l-ar plasa pe primul loc cu 260 – 300 de mandate, mult peste cotația care uneori scăzuse sub 100 înaintea demisiei lui Starmer, cel mai impopular prim ministru britanic din ultima jumătate de secol.

La alegerile parlamentare din 4 iulie 2024, Partidul Laburist condus de Starmer obținuse 34% și 411 mandate, Partidul Conservator 24% și 121 de mandate, în timp ce Reform UK cu 14% avea 5 mandate de deputat în Camera Comunelor.

Burnham, care până acum ceva mai mult de o lună era primar al zonei metropolitane Manchester, a decis să revină în parlament și să concureze pentru funcția de lider al Partidului Laburist și, pe cale de consecință, să devină prim ministru. Pe 19 iunie el a fost ales deputat în scrutinul parlamentar parțial de la Makerfield, la nord-vest de Manchester, pe 22 iunie Starmer a demisionat din funcția de lider al Partidului Laburist, pe 9 iulie Burnham a devenit singurul candidat la funcția de lider, sprijinit de 379 de deputați din totalul de 403, a fost declarat ales pe 17 iulie și numit prim ministru după demisia lui Starmer de către Regele Charles al III-lea.

O ascensiune fulgerătoare pentru un politician care în 2017 renunțase la cariera de parlamentar în schimbul celei de primar la Manchester. Trebuie spus că Burnham a fost ales deputat pentru prima oară în 2001 și până în 2010 a ocupat funcții ministeriale sub prim miniștrii Laburiști Tony Blair și Gordon Brown.

Acum, Burnham a lansat în tot felul de inițiative și declarații, profitând de vacanța parlamentară, care îi permite să nu aibă de dat socoteală Camerei Comunelor până în septembrie. Noul premier și-a numit un cabinet de fideli, care l-au susținut în trecut, epurând orice susținător al lui Starmer. În discursul său ținut după învestirea în funcție, în fața sediului său de la numărul 10, Downing Street, Burnham a anunțat intenția rupturii cu neo-liberalismul dominant, cum l-a numit el, incluzând implicit și perioada guvernării laburiste 1997 – 2010 din care a făcut și el parte.

Intențiile noului prim ministru sunt clare: un viraj spre stânga, prin implicarea mai activă a statului în economie și finanțe, o revenire la discursul tradițional Laburist dinaintea venirea la putere a lui Margaret Thatcher în 1979.

Efectul în sondaje a fost imediat: Partidul Laburist a revenit pe locul 1, în dauna Verzilor, actualmente cel mai de stânga partid parlamentar, dar și a Partidului Naționalist Scoțian, care domină politica din Scoția de aproape 20 de ani.

Dar Burnham este mai presus de toate un foarte bun comunicator, spre deosebire de predecesorul său, Starmer, un fost procuror total lipsit de carismă.

Coincidența face ca în același timp cu ascensiunea fulgerătoare a lui Burnham să aibă loc o criză în partidul Reform UK. Liderul său, Nigel Farage, a fost expus unor scandaluri de finanțare nedeclarată, care l-au făcut să-și dea demisia din funcția de deputat din circumscripția Clacton (pe coasta de sud-est a Angliei) și să provoace un scrutin parțial în care va candida din nou, pentru a se supune verdictului alegătorilor. El fusese ales deputat în 2024 cu 46% din voturi la Clacton, numai că de data aceasta principalele partide – Laburist, Conservator, Liberal Democrat și Verzii – au decis să nu prezinte candidați la Clacton. Ca atare pe buletinul de vot vor apărea în total 34 de candidați (record), unde în afară de Farage cel mai cunoscut este Count Binface (Contele Față de Pubelă), în fapt scriitorul și comediantul Jonathan David Harvey, care a mai candidat deghizat în acest costum și în alte scrutine parțiale. Potrivit sondajelor de opinie, Farage are acum  cotă de popularitate de – 32%, cel mai scăzut nivel al său.

Între timp, Partidul Conservator, sub conducerea lui Kemi Badenoch își continuă ascensiunea lentă în sondaje, unde a depășit pragul de 20%, recuperând treptat electoratul pierdut în ultimii doi ani în favoarea Reform UK.

Burnham a fost acuzat că nu are legitimitate și că dacă dorește să impună politici care contravin manifestului electoral al Partidului Laburist din 2024, atunci va trebui să convoace un scrutin parlamentar anticipat. Deocamdată el a exclus această ipoteză, deși sondajele îl arată în creștere. Avantajul ar fi că fie și în ipoteza că Partidul Laburist nu ar obține o majoritate absolută, Burnham s-ar putea baza pe sprijinul Partidului Liberal Democrat, condus de Ed Davey, care a obținut 72 de mandate în 2024 și căruia sondajele îi atribuie cam tot atâtea la un eventual scrutin parlamentar.

“The Burnham Bounce” – Saltul lui Burnham din sondaje, este normal pentru un nou prim ministru. Dar atunci când Burnham va trebui să treacă de la vorbe la fapte, situația va deveni mult mai complicată. El va trebui să ia decizii dificile, care în mod inevitabil vor antagoniza multă lume, inclusiv din propriul partid. Iar Burnham, care nu-și datorează funcția electoratului în ansamblul său, ci deputaților Laburiști, ar putea simți, în cazul scăderii popularității sale și a partidului, ceea ce a simțit și predecesorul său: că scaunul său se clatină și că impopularitatea din sondaje îi poate fi fatală.