Efect de bumerang în Legea ANI: Amendamentul pentru partenera lui Nicușor Dan a blocat publicarea declarațiilor pentru 43 de categorii | DOCUMENT

Amendamentul asociat cu Mirabela Grădinaru trebuia să aducă la vedere averile partenerilor necăsătoriți ai marilor demnitari. Motivarea CCR arată efectul neașteptat: partenerii ies din lege, soții pot rămâne obligați să declare, iar mecanismul de publicare pregătit pentru președinte, parlamentari, miniștri și alte zeci de categorii a fost declarat neconstituțional.

Amendamentul introdus de AUR și votat inclusiv de PSD, asociat imediat cu Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, a produs în fața Curții Constituționale un efect mult mai amplu decât ținta sa politică. Trebuia să oblige partenerii necăsătoriți ai principalilor demnitari să-și declare averile, dar a determinat eliminarea lor din lege și a tras după el întregul mecanism prin care informațiile financiare ale celor 43 de categorii urmau să redevină publice. Motivarea Deciziei CCR nr. 883/2026 arată că soții pot fi obligați în continuare să depună declarații proprii, însă ANI nu poate investiga cine trăiește „ca soții” cu un demnitar, iar Parlamentul nu poate publica sub o denumire nouă un document care copiază aproape identic declarațiile de avere și de interese.

Verdictul Curții are trei efecte diferite, care au fost confundate după comunicarea soluției.

Sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” a fost declarată neconstituțională în unanimitate. Partenerii necăsătoriți sunt, astfel, scoși din noua lege.

Obligația proprie a soțului sau soției de a completa și depune declarații nu a fost declarată neconstituțională. Parlamentul o poate păstra dacă o reglementează clar, previzibil și proporțional.

În schimb, mecanismul de publicare a noilor declarații de interese financiare a fost declarat neconstituțional pentru toate cele 43 de categorii prevăzute de actul normativ, nu doar pentru partenerii demnitarilor.

Amendamentul pentru o singură persoană a tras după el publicitatea pentru 43 de categorii

Noua Lege a integrității încerca să construiască o formulă prin care informațiile financiare relevante ale demnitarilor să poată fi din nou consultate public după decizia pronunțată de CCR în 2025.

Parlamentul a creat un document nou, denumit „declarație de interese financiare”. Acesta urma să fie generat automat pe baza declarațiilor de avere și de interese depuse la ANI și publicat pe pagina Agenției în termen de cel mult 60 de zile.

Legea enumera 43 de categorii pentru care urma să funcționeze acest mecanism. Lista îi includea pe președintele României, deputați, senatori, premier, miniștri, secretari și subsecretari de stat, consilieri de stat, președinți de consilii județene și alte persoane care ocupă funcții publice.

Ultima categorie îi cuprindea pe soții și partenerii principalilor demnitari. Formula votată de Parlament vorbea despre „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”.

Amendamentul a fost asociat politic cu Mirabela Grădinaru, partenera neoficială a președintelui Nicușor Dan, motiv pentru care a fost numit „amendamentul Grădinaru”.

Prevederea a fost contestată la CCR de șeful statului și, separat, de senatori USR și PNL. Curtea nu s-a limitat însă la eliminarea partenerilor necăsătoriți.

Judecătorii au stabilit că publicarea declarațiilor pentru categoria 43 nu poate fi separată de publicarea acelorași documente pentru categoriile 1–42. Prin urmare, au extins controlul și au declarat neconstituțional întregul articol care instituia mecanismul.

Un amendament construit în jurul averii unei singure persoane private a ajuns astfel să blocheze forma prin care informațiile financiare ale tuturor celor 43 de categorii urmau să devină publice.

Motivarea lămurește marea necunoscută: A căzut întregul mecanism pregătit de Parlament

Înainte de publicarea motivării, președintele ANI, Bogdan Sticlosu, afirmase că instituția trebuie să afle dacă verdictul CCR afectează doar anumite elemente ale noilor declarații sau pune sub semnul întrebării mecanismul publicării în ansamblu.

Motivarea oferă acum un răspuns lipsit de echivoc în privința legii votate de Parlament.

Curtea a declarat neconstituționale atât publicarea declarației de interese financiare a soților și partenerilor, cu unanimitate de voturi, cât și mecanismul de publicare pentru celelalte 42 de categorii, cu majoritate.

CCR a folosit o prevedere din Legea privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale care îi permite să extindă controlul asupra unor texte ce nu pot fi separate de articolul contestat.

Judecătorii au concluzionat că aceeași problemă de constituționalitate se regăsește în cazul tuturor persoanelor pentru care Parlamentul voia să publice noua declarație de interese financiare.

Consecința este importantă: mecanismul pregătit de Parlament pentru restabilirea transparenței nu poate intra în vigoare în forma adoptată.

Paradoxul sesizat de CCR: Statul nu poate obliga o relație pe care refuză să o recunoască

Prima problemă identificată de Curte privește chiar categoria partenerilor de fapt.

CCR arată că sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” se poate referi la forme de conviețuire între persoane de sex diferit sau de același sex.

România nu are însă o lege a parteneriatului civil și nici un cadru juridic prin care asemenea relații să fie recunoscute, definite și protejate.

În lipsa acestei recunoașteri, statul nu poate impune obligații unor persoane doar în baza unei relații informale pe care legislația nu o caracterizează juridic.

Legea nu stabilea niciun criteriu obiectiv pentru identificarea momentului în care o relație afectivă devine suficient de apropiată de căsătorie pentru a produce obligații în fața ANI.

Nu era precizată durata relației, necesitatea conviețuirii, existența unei gospodării comune, interdependența economică sau asumarea publică a cuplului.

Nu erau reglementate nici situația unei relații începute după numirea demnitarului, momentul despărțirii sau cazul unor relații succesive.

Persoana vizată ar fi trebuit să decidă singură dacă relația sa se încadrează în definiția vagă a legii și dacă trebuie să depună declarații. O apreciere greșită putea atrage răspunderea contravențională.

Paradoxul politic este evident. AUR s-a opus constant recunoașterii juridice a parteneriatelor civile, dar a încercat să impună partenerilor de fapt obligații în materia integrității. Tocmai absența unui statut juridic pentru asemenea relații a devenit unul dintre motivele pentru care amendamentul a căzut la CCR.

ANI ar fi trebuit să decidă când o relație devine „ca o căsătorie”

Problema nu se oprea la lipsa unei definiții.

După ce persoana vizată ar fi decis dacă este sau nu partenerul unui demnitar, această autocalificare ar fi trebuit verificată de Agenția Națională de Integritate.

ANI ar fi ajuns astfel să stabilească natura unei relații private și să decidă dacă aceasta este suficient de apropiată de căsătorie pentru a produce consecințe juridice.

Curtea respinge categoric o asemenea competență.

„Un inspector ANI – sau generic o entitate statală – nu poate el însuși să aprecieze dacă o persoană are sau nu relații asemănătoare celor dintre soți”, se arată în motivare.

Judecătorii iau în calcul inclusiv situația în care cei doi parteneri au opinii diferite despre natura propriei relații. Unul ar putea considera că există o relație asemănătoare căsătoriei, iar celălalt ar putea susține contrariul.

Potrivit CCR, procedura ar fi fost marcată de un „profund subiectivism”, atât din partea partenerilor, cât și a inspectorilor ANI.

Curtea explică și de ce aceeași formulă poate fi întâlnită în Codul de procedură penală. În materie penală, relația asemănătoare celei dintre soți îi oferă unei persoane dreptul de a refuza audierea ca martor, iar aprecierea revine unei instanțe.

În noua Lege ANI, aceeași sintagmă instituia o obligație, putea conduce la amendarea unei persoane private și îi acorda unei autorități administrative dreptul de a evalua relațiile personale ale unui demnitar.

Soții rămân sub lupa ANI, concubinii și partenerii informali ies din lege

Motivarea contrazice însă impresia că CCR ar fi eliminat orice obligație pentru membrii familiilor demnitarilor.

Curtea spune explicit că Parlamentul poate obliga soțul sau soția demnitarului să completeze și să depună o declarație proprie de avere și de interese.

Decizia CCR din 2025 nu a interzis o asemenea soluție. A interzis ca demnitarul să răspundă pentru corectitudinea informațiilor furnizate de soț sau de copiii majori aflați în întreținere, deoarece răspunderea juridică este personală.

Dacă obligația soțului este stabilită clar, precis, previzibil și proporțional, aceasta nu este neconstituțională.

Curtea arată că interesele patrimoniale ale soțului sunt relevante pentru identificarea conflictelor de interese și pentru prevenirea transferării bunurilor către membrii familiei în scopul eludării controalelor ANI.

CCR invocă atât un raport al Serviciului de Cercetare al Parlamentului European, cât și o opinie a Comisiei de la Veneția. Documentele descriu două modele folosite la nivel internațional: fie demnitarul declară bunurile familiei, fie soțul sau partenerul depune o declarație proprie.

Ambele variante intră în marja de apreciere a statului, însă răspunderea trebuie să aparțină persoanei care completează documentul.

Prin urmare, Parlamentul poate păstra obligația soților de a depune declarații proprii. Nu poate aplica aceeași obligație unor parteneri informali pe care statul nu i-a definit legal.

Cum au căzut declarațiile tuturor: Documentul „nou” copia aproape identic formularele vechi

Cea mai amplă consecință a deciziei nu vine însă din eliminarea partenerilor, ci din analiza noii declarații de interese financiare.

Parlamentul susținuse că nu repune pur și simplu în circulație vechile declarații de avere. Noul document urma să fie generat automat, să conțină valori și categorii predefinite și să beneficieze de reguli de anonimizare și confidențialitate.

Curtea a verificat însă conținutul documentului și a ajuns la concluzia opusă.

Potrivit motivării, declarația de interese financiare transpune „într-un mod aproape identic” informațiile cuprinse în declarația de avere și în declarația de interese.

Cu alte cuvinte, Parlamentul a preluat informațiile din două documente considerate nepublice, le-a reunit într-un formular cu o denumire nouă și a stabilit că acesta va fi public.

CCR consideră că schimbarea numelui documentului nu rezolvă problema, ci încearcă să ocolească Decizia nr. 297/2025, obligatorie pentru Parlament.

Curtea formulează aici una dintre cele mai importante concluzii din motivare: publicarea unor documente similare sub denumirea de „declarații de interese financiare” reprezintă o eludare a unei decizii anterioare a CCR.

Această problemă nu îi privește doar pe soții sau partenerii demnitarilor. Ea se aplică întregului mecanism prevăzut pentru categoriile 1–43. De aici a rezultat extinderea neconstituționalității asupra tuturor persoanelor enumerate în articol.

Mirabela Grădinaru și-a publicat averea, dar legea construită în jurul ei a produs efectul invers

Mirabela Grădinaru nu a așteptat intrarea în vigoare a legii.

Partenera președintelui și-a publicat voluntar declarațiile de avere și de interese pe 5 august, înaintea votului final din Parlament.

Documentele arată că aceasta deține un teren în Moara Vlăsiei, cote din mai multe proprietăți moștenite în județul Vaslui, două autoturisme și un împrumut de peste 116.000 de lei acordat unei asociații.

Grădinaru a declarat și un venit anual de 158.360 de lei obținut de la Automobile Dacia, după cum STIRIPESURSE.RO a prezentat anterior.

Declarațiile sale au fost făcute publice voluntar și nu sunt afectate direct de eliminarea obligației legale.

Este importantă și o altă delimitare. CCR nu a ordonat prin această decizie ștergerea tuturor declarațiilor deja publicate și nici nu a analizat individual documentele care se află în prezent pe site-urile instituțiilor.

Curtea a blocat mecanismul nou prin care Parlamentul încerca să publice declarațiile de interese financiare pentru cele 43 de categorii.

Impactul rămâne însă major. Acest mecanism fusese construit tocmai pentru a reface transparența după verdictul CCR din 2025.

Mai mult, motivarea conține o formulare care poate avea efecte și asupra viitoarelor încercări legislative. Curtea afirmă că, prin decizia din 2025, ar fi stabilit „de principiu” că declarațiile de avere și de interese nu pot forma obiectul niciunei publicități.

Dispozitivul acelei decizii fusese formulat mai restrâns și viza informațiile despre soț, soție și copiii majori aflați în întreținere. Noua interpretare dată de Curte propriei jurisprudențe ar putea complica orice încercare de a readuce declarațiile demnitarilor în spațiul public.

Parlamentul mai are câteva zile să repare legea: În joc sunt 771 de milioane de euro

Legea trebuie să revină acum în Parlament pentru eliminarea prevederilor declarate neconstituționale și construirea unei noi formule de transparență.

Guvernul a propus deja o posibilă soluție în punctul de vedere trimis Curții.

Demnitarii și soții lor ar putea depune declarații distincte la ANI, dar Agenția să publice un singur document pe numele demnitarului. Declarația publică ar reuni informațiile financiare relevante pentru identificarea conflictelor de interese, fără să dezvăluie datele personale ale membrilor familiei.

ANI ar avea astfel acces la patrimoniul real al familiei, iar publicul ar putea vedea informațiile necesare pentru controlarea celor aflați la putere, fără ca soții sau copiii demnitarilor să fie expuși nejustificat.

Calendarul este însă extrem de strâns. Legea integrității reprezintă un jalon PNRR care trebuie închis până la 31 august, iar de acesta depind aproximativ 771 de milioane de euro.

Înaintea verdictului, PSD acuza USR și PNL că atacarea legii pune în pericol fondurile europene, în timp ce contestatarii susțineau că România nu poate îndeplini un jalon privind integritatea printr-o lege neconstituțională. Miza financiară și politică a fost prezentată anterior de STIRIPESURSE.RO.

Parlamentul trebuie acum să rezolve simultan trei probleme: să elimine partenerii informali din categoria persoanelor obligate să declare, să păstreze o formulă constituțională pentru soții demnitarilor și să creeze un document public care să nu copieze declarațiile protejate de jurisprudența CCR.