După experiența Viktor Orban, UE pregătește o „plasă de siguranță” pentru viitoarele state membre. Măsura ar dura 15 ani

Uniunea Europeană pregătește o schimbare majoră a regulilor pentru viitoarele state membre. Țările care vor adera în următorul val ar putea intra într-un mecanism special de protecție, relatează Mediafax.

Măsura este gândită pentru a preveni repetarea situației create de Ungaria lui Viktor Orbán, unde conflictele cu Bruxellesul au ajuns să afecteze deciziile întregii Uniuni, scrie The Guardian.

O perioadă de protecție pentru primii 15 ani după aderare

Comisia Europeană a propus ca viitoarele tratate de aderare să includă noi garanții împotriva derapajelor privind statul de drept, democrația și valorile fundamentale ale UE. Mecanismul ar putea fi folosit în primii 15 ani după aderarea unui stat.

În cazurile grave, noul membru ar putea pierde temporar dreptul de vot în Consiliul UE. De asemenea, anumite fonduri europene ar putea fi suspendate. Nu este vorba despre o perioadă de 15 ani în care noul stat ar avea un statut inferior. Comisia insistă că mecanismul ar fi temporar, țintit și reversibil.

Scopul este ca UE să poată reacționa mai rapid dacă un guvern ales după aderare începe să încalce regulile europene. Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, a explicat că Bruxellesul are nevoie de instrumente mai rapide decât procedura prevăzută de articolul 7 din tratatele europene.

Articolul 7 permite suspendarea unor drepturi ale unui stat membru care încalcă grav valorile UE. Procedura este însă extrem de dificilă și nu a dus până acum la suspendarea dreptului de vot al unui stat. Experiența Ungariei și, anterior, a Poloniei a arătat limitele mecanismului.

Experiența Ungariei a determinat Bruxellesul să caute alte soluții

Problema este legată de modul în care un singur guvern poate influența deciziile întregii Uniuni. Ungaria a intrat în conflict cu Bruxellesul în numeroase dosare privind statul de drept și politicile europene. În același timp, dreptul de veto permite unui stat să blocheze anumite decizii care necesită unanimitate.

Comisia Europeană consideră că viitoarea extindere trebuie să țină cont de această experiență. Marta Kos a vorbit explicit despre necesitatea de a evita apariția unui nou lider capabil să blocheze deciziile europene după aderarea țării sale. În același timp, Comisia nu propune ca noile state să devină membri de rang inferior.

Garanțiile ar avea o durată limitată tocmai pentru a evita apariția unei Uniuni cu membri de categoria întâi și categoria a doua. După expirarea mecanismului, noul stat ar urma să beneficieze de aceleași drepturi ca ceilalți membri.

Ucraina și Republica Moldova, printre principalele candidate

Propunerile apar într-un moment în care UE își pregătește cea mai importantă extindere din ultimii ani. Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina sunt considerate în prezent principalele candidate aflate în avans.

În cazul Republicii Moldova și al Ucrainei, negocierile de aderare au avansat în 2026. Comisia pregătește inclusiv foi de parcurs pentru cele patru state. Pentru Bruxelles, extinderea nu mai este privită doar ca un proiect economic. Războiul din Ucraina a schimbat radical calculul geopolitic.

Marta Kos a descris extinderea drept un interes strategic al Uniunii și a avertizat asupra influenței Rusiei și Chinei în Europa de Est și în Balcanii de Vest. Ideea este ca statele candidate să fie apropiate treptat de UE chiar înainte de aderarea deplină. Comisia propune integrarea lor progresivă în anumite sectoare precum energia, transporturile, domeniul digital și apărarea. Beneficiile ar urma să depindă însă de progresul reformelor.

Extinderea UE ar putea schimba și modul în care sunt luate deciziile

Problema nu este doar comportamentul viitoarelor state membre. O Uniune cu 30, 35 sau chiar mai multe țări ar putea deveni mai dificil de administrat cu actualele mecanisme de decizie. Comisia propune, de aceea, și extinderea utilizării votului cu majoritate calificată în anumite domenii. Printre acestea se află unele decizii privind sancțiunile, combaterea fraudei fiscale și anumite politici energetice.

În plus, viitoarele state membre ar putea accepta temporar să nu blocheze prin unanimitate anumite decizii privind extinderea UE sau dispute bilaterale. Toate aceste schimbări trebuie însă negociate și aprobate de actualele state membre. Așadar, regula celor 15 ani nu este încă o lege europeană și nici o condiție deja aplicată Ucrainei sau Republicii Moldova. Este o propunere a Comisiei Europene care ar urma să fie negociată înaintea viitoarelor aderări.