Dumitru Dragomir și foștii șefi ai RCS&RDS, achitați definitiv în dosarul drepturilor TV

Înalta Curte de Casație și Justiție a pus capăt, miercuri, 11 noiembrie 2026, unuia dintre cele mai cunoscute dosare de corupție din fotbalul românesc. Toți cei zece inculpați din dosarul RCS&RDS, printre care fostul președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, fostul administrator al companiei, Ioan Bendei, și societatea Digi România, au fost achitați definitiv. Instanța supremă a respins apelul DNA împotriva unei sentințe care stabilise că faptele penale imputate inculpaților nu există. Decizia vine după mai bine de nouă ani de procese, în care trei inculpați fuseseră condamnați inițial la câte patru ani de închisoare cu executare, înainte ca întreaga judecată să fie anulată din cauza necompetenței instanței.

Judecătorii Înaltei Curți au respins, ca nefondat, apelul declarat de Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței penale nr. 159 din 25 noiembrie 2025, pronunțate de Curtea de Apel București în dosarul nr. 7133/2/2021.

„Respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței penale nr. 159 din data de 25 noiembrie 2025 pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a II-a penală, în dosarul nr. 7133/2/2021”, se arată în minuta instanței supreme.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar hotărârea este definitivă.

Prin această decizie au fost menținute achitările pronunțate pentru Dumitru Dragomir, fiul său Bogdan-Dumitru Dragomir, Ioan Bendei, Florin-Bogdan Bădiță, Alexandru Oprea, Mihai Dinei și Serghei Bulgac, precum și pentru cele trei societăți trimise în judecată: RCS&RDS, actuala Digi România, Bodu SRL și Integrasoft SRL.

Soluțiile de achitare au fost pronunțate în temeiul articolului 16 alineatul (1) litera a) din Codul de procedură penală, respectiv pentru că „fapta nu există”.

De la ce a pornit dosarul: Drepturi TV de peste 100 de milioane de euro și o presupusă mită de 3,1 milioane

Dosarul a avut la origine contractele privind televizarea meciurilor din Liga 1, adjudecate în anul 2008 de un consorțiu din care făcea parte RCS&RDS.

Potrivit rechizitoriului DNA, licitația organizată de Liga Profesionistă de Fotbal a vizat drepturile de transmisie pentru sezoanele 2008-2009, 2009-2010 și 2010-2011, prețul de adjudecare fiind de 101,15 milioane de euro, inclusiv TVA.

În anul 2009, pe fondul crizei economice, consorțiul câștigător a solicitat modificarea unor condiții contractuale, pentru a obține condiții mai avantajoase.

Procurorii anticorupție au susținut că Dumitru Dragomir, în calitate de președinte al LPF, ar fi profitat de această situație pentru a pretinde 3,5 milioane de euro de la Ioan Bendei, administrator și acționar al RCS&RDS, din care ar fi primit 3,1 milioane de euro.

În schimbul banilor, Dragomir ar fi urmat să susțină interesele companiei în relația cu Liga Profesionistă de Fotbal, inclusiv în ceea ce privește executarea contractului de cesiune a drepturilor de televizare.

Anchetatorii au considerat că presupusa mită a fost mascată printr-un contract de asociere în participațiune încheiat la 15 august 2009 între RCS&RDS și societatea Bodu SRL, controlată, potrivit acuzării, de Dumitru Dragomir.

Contractul viza finanțarea afacerii Crystal Palace Ballrooms, un complex destinat organizării de evenimente.

Conform datelor prezentate de DNA la trimiterea în judecată, în perioada 18 august 2009 – 10 mai 2011, RCS&RDS a transferat către Bodu SRL suma totală de 3,1 milioane de euro, în 27 de tranșe.

Procurorii au mai susținut că, în perioada 2015-2016, reprezentanții societăților implicate ar fi încheiat o serie de acte juridice pentru a disimula proveniența banilor și a le conferi operațiunilor aparența unor tranzacții comerciale legale.

Acuzațiile au vizat infracțiuni de luare și dare de mită, complicitate la aceste infracțiuni și spălare de bani.

Condamnări la patru ani de închisoare, anulate după aproape trei ani

Dosarul a fost trimis în judecată de DNA la 22 august 2017, iar prima sentință a fost pronunțată de Tribunalul București la 15 ianuarie 2019.

La acel moment, instanța i-a condamnat pe Dumitru Dragomir, Ioan Bendei și Florin-Bogdan Bădiță la câte patru ani de închisoare cu executare.

Au fost aplicate și amenzi penale unor societăți comerciale. RCS&RDS a primit o amendă de 1,2 milioane de lei pentru complicitate la spălare de bani, Integrasoft SRL a fost amendată cu 700.000 de lei, iar Bodu SRL cu 1,64 milioane de lei.

Alți inculpați, între care Bogdan-Dumitru Dragomir, Alexandru Oprea, Mihai Dinei și Serghei Bulgac, au fost achitați încă de la prima judecată.

În noiembrie 2021, Curtea de Apel București a desființat întreaga hotărâre a Tribunalului București și a dispus rejudecarea procesului, începând cu procedura camerei preliminare. Tribunalul București nu avea competența materială și personală necesară pentru judecarea dosarului.

Judecătorii au constatat că Bogdan-Dumitru Dragomir, fiul fostului președinte al LPF, avea calitatea de avocat, chiar dacă exercitarea profesiei îi fusese suspendată din anul 2003. Această calitate atrăgea competența curții de apel ca instanță de fond.

În consecință, condamnările și celelalte dispoziții ale primei sentințe au fost anulate, iar dosarul a revenit practic la început.

Procesul, reluat de la zero. Înalta Curte a exclus o parte dintre probele DNA

Rejudecarea a adus noi complicații procedurale. În iulie 2022, Curtea de Apel București a dispus începerea judecării cauzei, după ce a respins cererile și excepțiile formulate de inculpați în camera preliminară.

Decizia a fost contestată, iar dosarul a ajuns din nou la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În 2023, instanța supremă a permis continuarea judecății, dar a dispus excluderea unor probe administrate de procurori în timpul urmăririi penale, inclusiv a unui raport de constatare tehnico-științifică și a mai multor declarații.

Printre declarațiile înlăturate s-au numărat cele date în faza anchetei de persoane care ulterior au avut calitatea de inculpați, precum Ioan Bendei, Mihai Dinei, Alexandru Oprea, Bogdan Dragomir, Florin-Bogdan Bădiță și Serghei Bulgac.

Excluderea probelor a avut loc înainte de rejudecarea pe fond, instanța fiind obligată să soluționeze cauza pe baza materialului probator rămas și a probelor administrate în cursul judecății.

Motivarea achitării: DNA nu a demonstrat existența presupusei mite

La 25 noiembrie 2025, Curtea de Apel București a pronunțat o soluție radical diferită de cea a Tribunalului București din 2019: achitarea tuturor inculpaților.

Judecătoarea Cătălina Cruceru a apreciat că acuzațiile formulate de procurori nu sunt susținute de probe care să demonstreze existența faptelor penale.

În motivarea sentinței, analizată la momentul respectiv de publicațiile Libertatea și GOLAZO.ro, magistratul a criticat modul în care DNA construise acuzația, considerând că aceasta se baza pe presupuneri și deducții, fără un suport probator suficient.

Unul dintre argumentele principale a vizat atribuțiile pe care Dumitru Dragomir le avea în calitate de președinte al LPF.

Instanța a reținut că deciziile privind contractele pentru drepturile de televizare aparțineau Adunării Generale a Ligii Profesioniste de Fotbal, formată din reprezentanții cluburilor, în timp ce președintele LPF avea obligația să pună în aplicare hotărârile acesteia.

Judecătorul a constatat că nu a fost demonstrată existența unei înțelegeri infracționale prin care Dragomir să primească bani pentru îndeplinirea sau neîndeplinirea unor atribuții de serviciu.

Totodată, instanța a analizat destinația celor 3,1 milioane de euro transferate de RCS&RDS către Bodu SRL și a ajuns la o concluzie diferită de cea a procurorilor.

Conform motivării, banii au reprezentat o investiție comercială reală, fiind utilizați pentru modernizarea imobilului exploatat în cadrul afacerii Crystal Palace Ballrooms, fără să fie retrași și transferați către Dumitru Dragomir ca persoană fizică.

Judecătoarea a reținut că RCS&RDS a obținut venituri din exploatarea imobilului, iar ulterior a achiziționat activele aferente afacerii, recuperând astfel valoarea investiției.

Instanța a considerat că operațiunile comerciale nu au fost dovedite ca reprezentând o modalitate de disimulare a unei mite.

Această concluzie a stat la baza achitării pentru acuzațiile de corupție și spălare de bani, în condițiile în care judecătorul a apreciat că nu fusese demonstrată existența mecanismului infracțional descris în rechizitoriu.

Ioan Bendei a murit înainte de soluția definitivă

Un element important al dosarului îl reprezintă situația fostului administrator RCS&RDS, Ioan Bendei, una dintre persoanele centrale ale anchetei.

Acesta a fost condamnat în ianuarie 2019 la patru ani de închisoare cu executare pentru dare de mită și complicitate la spălare de bani, însă condamnarea a fost ulterior anulată.

Bendei a murit în iulie 2025, la vârsta de 68 de ani, înainte de pronunțarea sentinței de achitare a Curții de Apel București și cu mai bine de un an înainte de încheierea definitivă a dosarului.

Fostul administrator al RCS&RDS a fost unul dintre oamenii importanți ai grupului Digi, ocupând de-a lungul timpului funcții de conducere în companie.

Digi a anunțat oficial investitorii despre închiderea dosarului

Decizia definitivă a Înaltei Curți a fost comunicată și investitorilor de Digi Communications, printr-un raport curent publicat la Bursa de Valori București în seara zilei de 11 noiembrie 2026.

Compania a confirmat că achitarea a fost menținută pentru Digi România, actualii și foștii administratori ai acesteia și celelalte părți implicate în dosar.

Grupul a reamintit că existența investigației DNA fusese adusă la cunoștința investitorilor încă din prospectul ofertei publice inițiale, publicat la 26 aprilie 2017, precum și prin raportările ulterioare.

Digi Communications a subliniat că a considerat încă de la început acuzațiile penale ca fiind nefondate și că hotărârea definitivă confirmă poziția constantă a societății.

Motivarea deciziei definitive a instanței supreme urmează să clarifice și argumentele pentru care apelul procurorilor DNA a fost respins.