Dosarul noului Statut al PNL, în impas după a doua abținere. Judecătoarea desemnată suspendase anterior convocarea Congresului

Tribunalul București nu a analizat, luni, cererea prin care PNL solicită încuviințarea și înregistrarea modificărilor de Statut adoptate la Congresul extraordinar din 21 iunie 2026. Instanța a admis declarația de abținere formulată de judecătoarea Oana Evelina Vîlcu, fiind a doua schimbare consecutivă a magistratului desemnat să soluționeze dosarul.

Soluția pronunțată la termenul din 20 iulie este strict procedurală și nu reprezintă nici validarea, nici respingerea noului Statut al PNL. Dosarul va trebui repartizat unui alt judecător, iar procedura de încuviințare va continua la un termen care urmează să fie stabilit.

„Admite cererea de abținere formulată de doamna judecător Vîlcu Oana Evelina. Fără cale de atac”, se arată în minuta publicată în dosarul 27598/3/2026.

A doua abținere în mai puțin de o săptămână

Dosarul fusese repartizat inițial judecătoarei Mihaela Luciani. Pe 16 iulie, un alt complet al Tribunalului București a admis și declarația de abținere formulată de aceasta, dispunând trimiterea cauzei președintelui Secției a III-a civile pentru repartizare.

Cauza a ajuns ulterior la judecătoarea Oana Evelina Vîlcu, care a formulat, la rândul său, o declarație de abținere. Cererea a fost admisă la termenul de luni.

Motivele concrete invocate de cele două judecătoare nu apar în minutele publicate. Este însă relevant că ambele au pronunțat deja soluții provizorii în litigii direct legate de Congresul PNL și de actele pe care partidul încearcă acum să le înregistreze.

Abținerea nu presupune constatarea vreunei abateri sau existența dovedită a unei lipse de imparțialitate. Este mecanismul prin care un judecător semnalează existența unei situații care ar putea pune sub semnul întrebării aparența de imparțialitate, iar un alt complet hotărăște dacă magistratul trebuie să rămână în cauză.

Oana Vîlcu suspendase convocarea Congresului

Pe 1 iulie, judecătoarea Oana Evelina Vîlcu a suspendat efectele Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL nr. 1 din 19 iunie 2026, actul prin care fusese convocat Congresul extraordinar din 21 iunie.

Suspendarea a fost dispusă până la soluționarea definitivă a dosarului în care mai mulți membri PNL solicită anularea hotărârii de convocare. Măsura este provizorie și nu echivalează cu anularea actului, dar împiedică producerea efectelor sale juridice până când instanțele vor tranșa litigiul.

O săptămână mai târziu, pe 8 iulie, judecătoarea Mihaela Luciani a admis o altă cerere de ordonanță președințială și a suspendat hotărârile adoptate de Congresul din 21 iunie, inclusiv alegerea noii conduceri, ratificarea Statutului modificat și mai multe decizii adoptate ulterior de noul Birou Politic Național.

Această succesiune explică relevanța abținerilor din dosarul de înregistrare a Statutului: celor două judecătoare li s-ar fi cerut să analizeze acte asupra cărora pronunțaseră deja soluții provizorii în litigii conexe.

Cine este judecătoarea Oana Evelina Vîlcu

Oana Evelina Vîlcu este judecător la Secția a III-a civilă a Tribunalului București. Din documentele publice ale Consiliului Superior al Magistraturii rezultă că a activat anterior la Judecătoria Moreni și la Judecătoria Ploiești, iar în 2023 a fost delegată temporar la Judecătoria Sectorului 1.

În 2026, numele său apare și într-un proiect de pregătire profesională privind aplicația ECRIS V, ca formator pentru modulul de executare silită, potrivit unui document publicat de CSM.

Vîlcu este unul dintre cei șase judecători desemnați de conducerea Tribunalului București să soluționeze cauzele în materia partidelor politice. Completurile specializate au fost constituite printr-o decizie administrativă adoptată pe 23 iunie și aplicabilă din 24 iunie, la câteva zile după Congresul PNL.

PNL a contestat public modalitatea în care au fost constituite aceste completuri, susținând că desemnarea unui număr restrâns de magistrați ar ridica probleme de legalitate.

Care este miza dosarului

PNL a cerut Tribunalului București să încuviințeze modificările de Statut adoptate la Congresul extraordinar din 21 iunie. Potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003, orice modificare a Statutului unui partid trebuie comunicată Tribunalului București și verificată de instanță înainte de a fi înscrisă în Registrul partidelor politice.

Partidul a depus și documentele Congresului la Registrul partidelor politice. În evidența oficială este menționat expres că pe rolul instanțelor se află atât cererea de anulare a actelor Congresului, cât și dosarul privind suspendarea lor, potrivit documentului publicat de Tribunalul București.

Instanța din dosarul de înregistrare trebuie să verifice dacă modificările au fost adoptate cu respectarea legii și a Statutului aflat în vigoare la momentul Congresului. Problema centrală este că exact actele care stau la baza cererii PNL sunt suspendate în alte dosare.

Totuși, la termenul de luni, Tribunalul nu a dispus suspendarea procedurii și nu a stabilit că trebuie să aștepte soluționarea acțiunilor în anulare. A analizat exclusiv abținerea judecătoarei.

Noul magistrat desemnat va putea continua judecata, va putea solicita documente sau explicații suplimentare ori va putea lua în discuție suspendarea dosarului până la soluționarea litigiilor privind legalitatea Congresului. Suspendarea nu este însă o consecință automată a termenului din 20 iulie.

Conducerea aleasă în 2025 rămâne cadrul operativ

Hotărârea din 8 iulie privind suspendarea actelor Congresului este executorie, chiar dacă PNL a atacat-o. Din punct de vedere juridic, suspendarea nu desființează definitiv Congresul, dar îi îngheață temporar efectele.

Prin urmare, până la ridicarea suspendării sau până la apariția unei noi situații juridice, partidul trebuie să funcționeze în baza Statutului și a structurii de conducere anterioare Congresului din iunie.

Ilie Bolojan rămâne președintele PNL, funcție în care fusese ales la Congresul din 12 iulie 2025. În structurile colective revin însă conducătorii aleși atunci: Cătălin Predoiu, Adrian Veștea, Nicoleta Pauliuc și Ciprian Ciucu ca prim-vicepreședinți, respectiv Dan Motreanu ca secretar general.

Persoanele alese în funcții interne exclusiv în baza hotărârilor Congresului din 21 iunie – între care Dragoș Pîslaru, Oana Gheorghiu sau Siegfried Mureșan – nu își pot exercita deocamdată acele poziții de partid în temeiul actelor suspendate. Situația nu afectează eventualele funcții publice ocupate de acestea, care au un regim juridic separat.

Consecințele pot fi importante inclusiv în relația cu PSD și cu celelalte formațiuni de guvernare. Conform Statutului PNL din 2025, mandatele de negociere, propunerile privind coalițiile și deciziile referitoare la premier și miniștri sunt adoptate în organismele colective ale partidului, nu exclusiv de președinte.

Ce urmează

Dosarul trebuie repartizat unui alt judecător dintre cei competenți să soluționeze cauzele în materia partidelor politice. După stabilirea noului complet, Tribunalul București va fixa un termen pentru cererea PNL.

Separat, vor continua apelurile împotriva hotărârilor de suspendare și procesele de fond prin care opozanții conducerii PNL cer anularea convocării și a hotărârilor Congresului.

PNL are mai multe variante juridice și politice: să aștepte soluțiile definitive, să obțină în apel ridicarea suspendărilor, să funcționeze provizoriu cu structura din 2025 sau să convoace un nou congres în baza regulilor necontestate. Ultima variantă ar putea înlătura pentru viitor o parte dintre vulnerabilitățile procedurale, dar ar redeschide competiția pentru conducerea partidului.