DOCUMENT Harta primei Zone cu emisii reduse (LEZ) propuse în București / Ciucu: Restricții pentru mașinile poluante din 2027, de la Non-Euro până la Euro 5 / Program pentru încălzirea cu lemn și cărbune

Primăria Capitalei propune introducerea, începând cu 1 noiembrie 2027, a primei Zone cu Nivel Scăzut de Emisii (ZNSE/LEZ) din București, în care accesul mașinilor vechi și poluante ar urma să fie restricționat treptat. Măsura este prevăzută să înceapă în zona centrală, cu automobilele Non-Euro, și s-ar extinde în următorii cinci ani atât la alte categorii de vehicule, până la Euro 5, cât și la nivelul întregului oraș. Planul a fost prezentat joi, 2 octombrie, de primarul general Ciprian Ciucu, în cadrul unei dezbateri privind calitatea aerului din Capitală. Este, deocamdată, o propunere, iar detaliile privind aplicarea restricțiilor, controlul și eventualele sancțiuni urmează să fie stabilite prin hotărâri ale Consiliului General.

Ciucu a explicat că intervalul de câțiva ani este gândit inclusiv pentru ca proprietarii să aibă timp să își înlocuiască automobilele.

În paralel, municipalitatea propune un program de sprijin pentru cele aproape 19.000 de locuințe identificate în București care folosesc lemn, cărbune sau alți combustibili solizi pentru încălzire. Programul ar urma să înceapă cu un proiect-pilot în 2027 și să fie extins între 2028 și 2030, principala variantă analizată fiind finanțarea branșării gospodăriilor la rețeaua de gaze.

Măsurile vin după ani în care Bucureștiul nu a reușit să rezolve problema poluării aerului, în ciuda depășirilor repetate ale valorilor-limită și a unei condamnări a României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru depășirile sistematice și persistente ale PM10 în Capitală. Bucureștiul se confruntă și cu niveluri ridicate de dioxid de azot (NO₂), poluant provenit în principal din traficul rutier și care se concentrează pe marile artere din centrul Capitalei.

Autoritățile de mediu spun că lipsa unor măsuri eficiente poate duce la o nouă sesizare a CJUE și, de această dată, la sancțiuni financiare. Presiunea crește și mai mult din 2030, când limitele europene pentru NO₂, PM10 și PM2,5 vor fi reduse drastic față de cele actuale.

Impactul se vede și în spitale. Beatrice Mahler, reprezentanta Societății Române de Pneumologie, a arătat că, în perioadele cu niveluri ridicate de PM2,5 și PM10, numărul internărilor pentru afecțiuni respiratorii în București crește cu aproximativ 2.000–3.600 pe lună. Sunt înregistrate creșteri și în cazul internărilor pentru boli cardiovasculare, iar poluarea este asociată inclusiv cu un risc mai mare de accidente vasculare cerebrale.

Aproape 2,9 milioane de mașini înmatriculate în București și Ilfov

În București și Ilfov sunt înmatriculate 2.867.404 mașini, potrivit datelor RAR din 2025 prezentate de primarul general. Dintre acestea, aproape 1,3 milioane sunt considerate în analiza PMB vechi și poluante: 461.251 sunt Non-Euro, Euro 1, Euro 2 și Euro 3, iar 835.856 sunt Euro 4.

Planul prezentat de PMB prevede introducerea restricțiilor pe parcursul a cinci ani, începând din centrul Capitalei și extinzându-le ulterior la nivelul întregului municipiu.

Prima etapă: mașinile Non-Euro, restricționate în centru din noiembrie 2027

De la 1 noiembrie 2027, accesul mașinilor Non-Euro ar urma să fie restricționat în zona centrală delimitată de municipalitate. Sunt vizate 80.507 autoturisme, reprezentând aproximativ 3% din parcul analizat.

Harta prezentată de PMB indică o zonă extinsă a centrului Bucureștiului, care cuprinde principalele artere centrale și ajunge spre nord până în zona Piața Victoriei, spre vest către Cotroceni, iar spre sud până în zona Tineretului.

Municipalitatea precizează că mașinile vechi și poluante vor fi restricționate progresiv, „mai întâi din zona centrală a Bucureștiului, apoi cu extindere în tot orașul”. (Harta zonei centrale propuse pentru prima etapă a LEZ – ilustrația articolului)

Restricțiile ajung treptat până la Euro 5

Calendarul propus de municipalitate introduce succesiv restricții pentru automobile în funcție de norma de poluare.

După Non-Euro, ar urma Euro 1, Euro 2 și Euro 3, iar în ultimii ani ai programului ar intra în schemă Euro 4 și Euro 5. Conform calendarului prezentat, Euro 4 apare în 2031, iar Euro 5 în 2032.

PMB estimează că, la momentul aplicării restricțiilor, mașinile vizate vor avea deja o vechime importantă. Spre exemplu, vehiculele Euro 3 ar avea aproximativ 26–32 de ani, în funcție de momentul și zona aplicării măsurii, iar Euro 5 aproximativ 17–23 de ani.

Calendarul propus continuă astfel: în 2028 intră Euro 1 în restricțiile din centru, în 2029 Euro 2, în 2030 Euro 3, în 2031 Euro 4, în 2032 Euro 5.

Cum vor fi controlate mașinile

Mecanismul efectiv nu este încă stabilit. Întrebat cum vor putea fi identificate vehiculele în funcție de norma de poluare, Ciucu a spus că detaliile vor trebui introduse în hotărârile Consiliului General. Primarul general a indicat drept variantă utilizarea camerelor pentru identificarea automată a vehiculelor, dar a ridicat problema competențelor actuale ale Poliției Locale în trafic.

Ciucu a spus că intenționează să discute cu Ministerul Afacerilor Interne pentru găsirea unei formule prin care legislația locală să poată fi aplicată efectiv.

Traficul, principala sursă de NO2 în centrul Bucureștiului

Primarul general justifică intervenția asupra traficului prin nivelurile de dioxid de azot înregistrate în zonele intens circulate.

Analiza PMB estimează un hot-spot central de aproximativ 3,2 kilometri pătrați, în care media anuală a NO2 depășește actuala valoare-limită de 40 µg/m³.

Aproximativ 47.000 de locuitori erau estimați, pentru anul de referință 2023, ca fiind expuși la concentrații peste această limită.

În unele „canioane stradale” din centrul Bucureștiului, peste 80% din concentrația de NO2 poate fi atribuită surselor legate de trafic, potrivit analizei prezentate. În Piața Unirii, traficul reprezintă aproximativ trei sferturi din NO2.

Pentru particulele PM10 și PM2,5, sursele sunt mai diverse. Municipalitatea indică, pe lângă trafic și praful resuspendat, șantierele și încălzirea rezidențială cu lemn și alți combustibili solizi.

„A sosit timpul ca Bucureștiul să intre în clubul orașelor care fac ceva”, a declarat Ciprian Ciucu, care a susținut că măsurile trebuie luate chiar cu riscul unui cost electoral.

Aproape 19.000 de locuințe încălzite cu combustibili solizi

A doua măsură prezentată de Ciucu vizează gospodăriile care se încălzesc cu lemn, cărbune și alți combustibili solizi. În București au fost identificate 18.593 de astfel de locuințe, dintre care aproximativ 15.200 au putut fi localizate teritorial. Dintre acestea, 6.070 sunt concentrate în șapte zone ale orașului, potrivit datelor prezentate în dezbatere.

Municipalitatea propune un program de finanțare prin care proprietarii să poată trece la sisteme de încălzire cu emisii mai reduse. Varianta asupra căreia s-a concentrat prezentarea lui Ciucu este branșarea la gaze, primarul argumentând că investiția inițială este mai mare, dar costurile pentru gospodării ar fi ulterior mai suportabile decât în cazul încălzirii electrice.

Costul indicat în dezbatere pentru branșament și centrală a fost de aproximativ 3.600 de euro pe gospodărie, ceea ce ar duce programul pentru toate locuințele identificate la peste 60 de milioane de euro.

Finanțarea ar urma să fie împărțită între Primăria Capitalei, Guvern și, eventual, primăriile de sector.

Calendarul prezentat prevede pregătirea mecanismului și identificarea finanțării în 2026, un proiect-pilot în 2027 și extinderea programului în perioada 2028–2030.

Prezentare calitatea aerului Bucuresti – DOCUMENT

Bucureștiul are deja o condamnare la CJUE pentru poluare

Măsurile sunt discutate în condițiile în care România a fost condamnată în 2020 de Curtea de Justiție a UE pentru depășirea sistematică și persistentă a valorilor-limită pentru PM10 în București. CJUE a constatat depășiri ale valorilor zilnice în perioada 2007–2016 și ale celor anuale în perioada 2007–2014, cu excepția anului 2013. Curtea a stabilit și că România nu a luat măsurile necesare astfel încât perioada de depășire să fie cât mai scurtă.

Hotărârea nu a impus atunci o amendă. Întârzierea executării ei poate conduce însă la o nouă sesizare a CJUE și, de această dată, la sancțiuni financiare. Datele prezentate la dezbatere indică pentru România, potrivit metodologiei Comisiei din 2026, o sumă forfetară minimă de 1,761 milioane de euro și un interval teoretic al penalității de 1.886,80–113.208 euro pe zi. Suma efectivă nu este prestabilită și ar fi decisă de CJUE.

Din 2030, limitele europene devin mult mai stricte

Problema se complică după 2030, când noile standarde europene reduc substanțial valorile-limită anuale. Pentru NO2, limita scade de la 40 la 20 µg/m³, pentru PM10 de la 40 la 20 µg/m³, iar pentru PM2,5 de la 25 la 10 µg/m³.

În prezentarea municipalității se arată că, dacă între 2026 și 2029 sunt înregistrate niveluri peste valorile care trebuie atinse în 2030, autoritățile trebuie să elaboreze foi de parcurs care să prevadă politicile și măsurile necesare pentru atingerea noilor standarde.

Prefectul Capitalei: „Îmi pare rău că nu este și Ilfovul la această masă”

O altă problemă ridicată în dezbatere a fost relația dintre București și Ilfov, în condițiile în care poluarea nu se oprește la limita administrativă a Capitalei.

„Îmi pare rău că nu este și Ilfovul la această masă”, a declarat prefectul Capitalei, care a atras atenția că „tot ce se va întâmpla în Ilfov va ajunge și în București”. El a indicat drept una dintre probleme arderile ilegale de la Sintești, despre care a spus că reprezintă un fenomen „total ieșit de sub control”, vorbind despre sute de tone de materiale arse și zeci de incendii într-un an.

În funcție de direcția vântului, poluarea rezultată ajunge și în București.

Prefectul a menționat și problemele legate de depozitele de deșeuri din Ilfov și impactul acestora asupra locuitorilor din sudul Capitalei.

Garda de Mediu: Bucureștiul nu are încă noul Plan Integrat de Calitate a Aerului

Șeful Gărzii Naționale de Mediu, Andrei Corlan, a atras atenția că Bucureștiul intră în sezonul rece fără un nou Plan Integrat de Calitate a Aerului finalizat. El a arătat că introducerea zonelor cu emisii reduse ar trebui inclusă în noul plan și a subliniat că măsurile stabilite de Garda de Mediu în urma controalelor nu sunt simple recomandări.

Datele despre calitatea aerului, afișate de acum orar

Ministerul Mediului a anunțat în cadrul dezbaterii și modificarea aplicației naționale „Calitatea Aer”.

Mihai Drăgan, reprezentantul ministerului, a explicat că indicatorul colorat afișat până acum se baza pe media ultimelor 24 de ore. Din 1 octombrie, aplicația afișează media orară, astfel încât populația să poată urmări mai rapid evoluția calității aerului.

Bucureștiul are în prezent 20 de puncte oficiale de măsurare. Ciucu a afirmat că numărul i se pare redus și a discutat posibilitatea ca Primăria Capitalei să cumpere suplimentar stații de monitorizare și senzori.

Primarul general a susținut că Bucureștiul trebuie să ajungă în situația în care nu doar constată ulterior episoadele de poluare, ci le poate identifica și poate interveni în timp real.