Dobânda-cheie rămâne la 6,50%. Când estimează BNR scăderea inflației și ce riscuri vede

Rata anuală a inflației va începe să scadă ușor în luna iunie, urmând ca în trimestrul al treilea să înregistreze o reducere semnificativă, potrivit Minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României din 8 iulie 2026, publicată luni.

În același timp, membrii Consiliului de Administrație al BNR avertizează că există în continuare riscuri importante pentru evoluția prețurilor, generate de conflictul din Orientul Mijlociu, șocul energetic global și incertitudinile privind consolidarea fiscală.

BNR: Inflația va coborî semnificativ în trimestrul III

Potrivit documentului, scăderea inflației este susținută de epuizarea efectelor directe generate de eliminarea plafonării prețului energiei electrice și de majorarea TVA și a accizelor.

"Comparativ cu prognoza pe termen mediu din luna mai 2026, care anticipa situarea ratei anuale a inflaţiei la 10,3% în iunie şi scăderea ei ulterioară până la 5,5% în decembrie 2026 şi la 2,7% în martie 2028, valorile descrescătoare probabil atinse de rata anuală a inflaţiei în perspectivă apropiată sunt ceva mai ridicate, în condiţiile influenţelor venite recent, îndeosebi din majorarea chiriilor pentru locuinţele de stat", au remarcat membrii Consiliului.

Conflictul din Orientul Mijlociu și prețul gazelor rămân principalele riscuri

Reprezentanții BNR apreciază că riscurile asupra inflației continuă să fie orientate în sens ascendent pe termen scurt.

Potrivit Minutei, principalele surse de incertitudine sunt evoluția cotațiilor gazelor naturale și a altor materii prime, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, precum și efectele pe care șocul energetic global le poate avea asupra economiei României.

În același timp, membrii Consiliului au remarcat și factori care ar putea contribui la temperarea inflației.

"Au fost evidenţiate însă şi ampla ajustare descendentă a cotaţiei petrolului din luna iunie şi indiciile unui an agricol bun, cu implicaţii favorabile la nivelul preţurilor LFO şi ale altor mărfuri agroalimentare, precum şi situaţia cererii de consum şi a celei agregate, de natură să tempereze propagarea scumpirii combustibililor şi a gazelor naturale asupra preţurilor unor bunuri şi servicii. Din partea factorilor fundamentali sunt de aşteptat presiuni dezinflaţioniste de mică intensitate în viitorul apropiat, ce vor deveni însă tot mai evidente în perspectivă mai îndepărtată", au concluzionat membrii Consiliului.

BNR: Economia va înregistra o ușoară redresare

Documentul arată că activitatea economică ar urma să își revină moderat în trimestrele al doilea și al treilea din 2026, însă într-un ritm mai lent decât era estimat anterior.

Membrii Consiliului au remarcat că această evoluție este susținută în principal de relansarea investițiilor și de contribuția consumului privat, în timp ce exporturile continuă să fie afectate de încetinirea comerțului exterior.

Totodată, BNR avertizează că persistă incertitudini privind măsurile de reducere a deficitului bugetar și evoluția situației politice interne.

"Incertitudini mari rămân totuşi asociate, inclusiv în actuala situaţie politică internă, măsurilor ce ar putea fi adoptate în viitor în scopul menţinerii deficitului bugetar dincolo de anul curent pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum şi cu procedura de deficit excesiv", au susținut membrii Consiliului.

BNR: Fondurile din PNRR sunt esențiale pentru economia României

Banca Națională subliniază că absorbția fondurilor europene, în special a celor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), rămâne una dintre condițiile esențiale pentru susținerea economiei în perioada următoare.

"În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru sporirea potenţialului de creştere şi întărirea rezilienţei economiei româneşti", au transmis reprezentanții BNR.

Dobânda-cheie rămâne la 6,50%

În urma analizei, Consiliul de Administrație al BNR a decis, în unanimitate, să mențină neschimbată politica monetară.

"În aceste condiţii, Consiliul de Administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%; totodată, a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 5,50%. De asemenea, Consiliul de Administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit", se arată în minuta ședinței de politică monetară.