Dispar partidele de familie. „Clone” precum PSDI și PSDU nu vor mai fi acceptate / Modificări-cheie în proiectul finalizat de Autoritatea Electorală Permanentă. Mingea este la Parlament

Cererile de înregistrare a unui nou partid politic nu se vor mai putea depune în forma actuală cu 3 membri fondatori, prevede noul proiect al Legii partidelor politice prezentat, vineri, de președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu. De asemenea, denumirile care „clonează” denumirea unui alt partid, precum PSDI și PSDU, ar putea să nu mai fie acceptate.

Președintele AEP a spus că instituția a analizat situația din Europa, unde legislația prevede un număr minim de membri fondatori ai unui partid care variază de la 100 de membri în Croația, 200 de membri în Grecia, 500 de membri în Bulgaria și chiar 2.000 de membri în Lituania.

În România, cererea de înregistrare a unui partid trebuie însoțită de semnăturile a cel puţin 3 membri fondatori.

Conform lui Țuțuianu, acest lucru a permis să apară cazuri în care membri aceleiași familii să poată să înregistreze mai multe partide, iar apoi să ceară diverse beneficii, precum clădiri de la RAAPPS pentru desfășurarea activității, iar acest lucru ar trebui să înceteze.

Proiectul elaborat de AEP schimbă legea partidelor partidelor în sensul în care pentru înființarea unui nou partid cererea trebuie să fie semnată de cel puțin 100 de membri fondatori.

Asta nu înseamnă că partidele înființate cu 3 membri vor dispărea peste noapte. Aceste formațiuni vor avea la dispoziție un termen de minim 6 luni pentru a găsi 100 de membri fondatori și de a redepune cererea. Cele care nu vor reuși își vor înceta activitatea.

„Lista membrilor fondatori ai partidului politic trebuie să cuprindă cel puţin 100 de membri fondatori şi să asigure reprezentarea ambelor sexe; membrii fondatori ai unui partid politic pot fi cetăţeni români cu drept de vot sau cetăţeni ai celorlalte state membre ale Uniunii Europene care au domiciliul sau reședința în România şi drept de vot”, conform proiectului elaborat de AEP.

Ce se întâmplă cu siglele și denumirile „clonate”

O altă problemă pentru care AEP vrea să găsească o soluție legală este cea a denumirilor foarte apropiate ale unor partide politice, care pot genera confuzie la vot.

De exemplu, pe lângă PSD există partidele PSDI (Partidul Social Democrat Independent) care a fost înregistrat de apropiații lui Marian Vanghelie, precum și PSDU (Partidul Social Democrat Unit) care a obținut în 2024 un număr suprinzător de mare de voturi (peste 150.000) și care a avut ca siglă trei făclii asemănătoare cu cei trei trandafiri din sigla PSD.

AEP propune în noua lege a partidelor politice ca cererile de înregistrare a unui partid să nu mai fie depusă în instanță, ci la Autoritatea Electorală Permanentă. Instituția va impune două condiții pentru însemnele și denumirea unui partid: disponibilitatea (numele să nu fie deja deținut de alt partid) și distinctivitatea (să se deosebească în mod clar de elementele de identificarea ale oricărui alt partid).

Analiza denumirii și a siglei o va face o structură din AEP.

De asemenea, conform lui Țuțuianu, fondatorii partidelor vor beneficia de o formă similară drepturilor de autor pe denumire doar pe perioada existenței partidului, nu pe viață, astfel încât denumirile unor partide care au dispărut definitiv să mai poată fi folosite în viitor de către altcineva.

„Este interzisă folosirea de către un partid politic a denumirii integrale, a denumirii prescurtate sau a semnului permanent atribuite altor formațiuni politice, ori a unor sintagme sau semne susceptibile să creeze confuzie”,conform proiectului AEP.

De asemenea, „dreptul de folosinţă exclusivă asupra denumirii integrale, a denumirii prescurtate şi a semnului permanent se dobândeşte la data înregistrării sau la data aprobării modificării statutului, se exercită pe durata existenţei formaţiunii politice şi încetează la data radierii acesteia, cu excepţia situaţiilor în care denumirea integrală, denumirea prescurtată sau semnul permanent sunt preluate de o altă entitate, potrivit actului de reorganizare”.

Ca prevederile să fie aplicate, proiectul trebuie fie adoptat de către un guvern prin OUG, fie adoptat ca lege în Parlament.