Directorul SALROM îi acuză pe Miruță și Darău că își revendică proiectul grafitului de la Baia de Fier: „Cronologia nu poate fi rescrisă”

Directorul general al SALROM, Constantin Dan Dobrea, îi acuză pe Radu Miruță și Irineu Darău că încearcă să își asume politic relansarea exploatării grafitului de la Baia de Fier, deși proiectul a fost construit de compania de stat începând din 2024 și a primit încă din martie 2025 statutul de Proiect Strategic al Uniunii Europene.

Replica vine după ce Radu Miruță, în prezent vicepremier și ministru interimar al Apărării, și Irineu Darău, ministrul interimar al Economiei, au susținut miercuri o conferință de presă în care au anunțat avansarea demersurilor pentru redeschiderea exploatării. Darău a afirmat că primele activități de exploatare ar putea începe în 2028, după adoptarea unei hotărâri de Guvern și realizarea studiilor necesare.

Dobrea susține însă că actul normativ aflat acum în circuit nu creează proiectul, ci înlătură un obstacol administrativ din calea unui proiect construit de companie în ultimii doi ani.

„Am urmărit declarațiile publice făcute astăzi de domnii Radu Miruță și Irineu Darău cu privire la grafitul de la Baia de Fier și mă bucur că, în august 2026, cei doi au descoperit importanța unui proiect pe care SALROM îl construiește, instituțional, tehnic și financiar, încă din anul 2024”, afirmă directorul general al companiei.

Acesta salută eliminarea perimetrelor miniere de la Baia de Fier de pe lista obiectivelor aflate în închidere, dar respinge ideea că actuala conducere politică ar fi „reînviat” proiectul.

„Între a elimina două poziții din anexele unor hotărâri de Guvern și a pretinde că ai «reînviat» proiectul grafitului românesc există o diferență pe care documentele oficiale o fac foarte clară. Poți elimina, în 2026, două poziții din două anexe. Nu poți elimina din istorie peste doi ani de muncă ai actualei echipe SALROM și demersurile făcute de companie pentru obținerea licenței de exploatare, inclusiv prin demersurile pentru modificarea Legii minelor”, susține Dobrea.

SALROM prezintă propria cronologie: proiectul a fost depus în 2024 și declarat strategic de UE în 2025

Directorul general al SALROM prezintă o cronologie amplă pentru a susține că actualul proiect nu pornește de la zero.

Potrivit declarației, după intrarea în vigoare, la 23 mai 2024, a Regulamentului european privind materiile prime critice, România a adoptat în iunie 2024 OUG 77/2024, care a creat mecanismul juridic pentru redeschiderea unor exploatări miniere neenergetice închise anterior prin hotărâri de Guvern.

La 20 august 2024, SALROM a depus la Comisia Europeană proiectul „Battery-Grade Graphite Extraction Project at Baia de Fier Site”, destinat extracției și procesării primare a șisturilor grafitoase pentru obținerea grafitului de calitate pentru baterii.

La 25 martie 2025, Comisia Europeană a inclus oficial „SALROM Baia de Fier”, promovat de Societatea Națională a Sării, între Proiectele Strategice ale UE în domeniul materiilor prime critice. Decizia europeană descrie proiectul drept unul de extracție destinat aprovizionării cu grafit de calitate pentru baterii.

Valoarea proiectului indicată de SALROM este de aproximativ 198 de milioane de euro.

„Așadar, în martie 2025, Comisia Europeană considera proiectul SALROM suficient de matur și de important încât să îl declare proiect strategic european. În august 2026 ni se explică public că acest proiect este trecut «de la morți la vii»”, afirmă Dobrea.

SALROM amintește și că, prin HG 639 din 8 august 2025, licența de concesiune pentru exploatarea șisturilor grafitoase în perimetrul Ungurelașu-Polovragi a fost prelungită până la 9 august 2030. Compania scoate în evidență faptul că hotărârea respectivă a fost contrasemnată chiar de Radu Miruță, pe atunci ministru al Economiei.

„Prin urmare, existența proiectului, titularul licenței și demersurile SALROM nu reprezintă informații pe care domnul Miruță le putea descoperi abia în august 2026”, afirmă Dobrea.

Trei proiecte de peste 628 de milioane de euro

Directorul SALROM susține că proiectul de extracție a fost urmat de alte două proiecte depuse în cadrul celui de-al doilea apel european CRMA.

Un proiect în valoare de 250 de milioane de euro, pentru procesarea avansată a grafitului de la Baia de Fier, a fost depus la 7 noiembrie 2025, iar proiectul „Tailings-to-Green Baia de Fier”, de 180 de milioane de euro, destinat reciclării și valorificării haldelor istorice și fluxurilor secundare, a fost depus la 12 ianuarie 2026.

Potrivit SALROM, cele trei proiecte formează un portofoliu de peste 628 de milioane de euro, conceput ca un lanț industrial complet: „extracție – procesare – reciclare”.

Compania mai afirmă că a dezvoltat proiectul GRAPH-SECURE, depus în cadrul Innovation Fund, care vizează introducerea tehnologiei HPSA și reducerea emisiilor asociate extracției și procesării primare a grafitului.

Dobrea: HG-ul nu creează proiectul, ci elimină două obiective de pe lista de închidere

SALROM precizează că susține adoptarea hotărârii de Guvern aflate acum în circuitul de avizare, dar contestă modul în care aceasta este prezentată public.

Potrivit declarației, actul normativ abrogă poziția 51 din anexa HG 1008/2006 și poziția 48 din anexa HG 644/2007, scoțând astfel cele două obiective miniere de pe listele de închidere.

„Ordinea lucrurilor este, deci, exact așa, dar invers față de impresia creată astăzi public: HG-ul nu creează proiectul SALROM. Proiectul SALROM, deja declarat strategic la nivel european, este motivul pentru care această HG trebuie adoptată”, afirmă Dobrea.

Directorul companiei remarcă și o aparentă neconcordanță între declarațiile celor doi membri ai Guvernului. Miruță a afirmat miercuri că a semnat hotărârea, în timp ce Darău a explicat că proiectul mai trebuie avizat de Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției înainte de a fi adoptat de Guvern.

„Nu este rolul SALROM să armonizeze declarațiile membrilor Guvernului. Din punct de vedere juridic, însă, semnarea sau avizarea unui proiect de act normativ și adoptarea lui de către Guvern nu sunt același lucru”, subliniază Dobrea.

„Domnii Miruță și Darău pot revendica semnăturile pe documentele pe care le semnează astăzi. Nu pot revendica retroactiv legislația adoptată în 2024, proiectul depus de SALROM în august 2024, statutul strategic european obținut în martie 2025, documentațiile tehnico-economice realizate, licența prelungită în 2025 și proiectele de procesare și reciclare depuse ulterior de SALROM”, mai afirmă directorul general.

„Grafitul de la Baia de Fier nu a fost «înviat» într-o conferință de presă. A fost construit ca proiect industrial, etapă cu etapă, de oamenii din SALROM”, adaugă acesta.

Dobrea susține că Darău ar dori să-l revoce: „Are posibilitatea să dezmintă public”

Declarația capătă și o miză personală. Dobrea afirmă că a primit informații potrivit cărora Irineu Darău ar dori înlăturarea sa din funcția de director general al SALROM, fără să prezinte însă în document dovezi pentru această afirmație.

„În timp ce astăzi își exprimă public preocuparea pentru proiectele construite de SALROM, mie mi-au fost comunicate informații potrivit cărora domnul ministru și-ar fi exprimat dorința de a mă revoca din funcția de director general al Societății Naționale a Sării. Dacă informația este inexactă, domnul ministru are, desigur, posibilitatea să o dezmintă public”, afirmă Dobrea.

„Dacă este exactă, atunci situația este cel puțin interesantă: proiectele dezvoltate sub această conducere merită prezentate public drept succese, dar conducerea care le-a dezvoltat merită revocată cu orice preț”, continuă acesta.

Conflictul dintre Dobrea și Radu Miruță este mai vechi. În iulie 2025, după dezastrul de la Salina Praid, Miruță, pe atunci ministru al Economiei, a anunțat declanșarea procedurilor pentru schimbarea conducerii SALROM și i-a cerut inclusiv lui Dobrea să plece din funcție. Directorul general a rămas însă în funcție, iar pagina actuală a companiei îi indică mandatul până în 2028.

Dobrea încheie declarația susținând că SALROM ar trebui să fie implicată direct în discuțiile instituționale privind proiectul, în condițiile în care compania este titularul licenței și inițiatorul proiectului declarat strategic de Comisia Europeană.

„Este dificil să vorbești despre «bună colaborare» și despre «implicarea tuturor» atunci când din relatarea succesului dispare tocmai compania care a făcut cea mai mare parte din munca despre care vorbești. SALROM este pregătită pentru colaborare. Ar fi util doar să fie invitată”, afirmă directorul general.

„Documentele au date. Proiectele au autori. Iar cronologia, spre deosebire de comunicarea politică, nu poate fi rescrisă”, conchide Constantin Dan Dobrea.