Directorul institutului Smithsonian, cel mai mare complex de muzee, educație și cercetare din lume, și-a dat demisia / Administrația Trump îl acuză că muzeele naţionale pe care le conduce prezintă o viziune distorsionată asupra Statelor Unite

Secretarul Smithsonian Institution, Lonnie Bunch, a anunţat marţi că se retrage din funcţie, după câteva luni de acuzaţii din partea administraţiei Trump, potrivit cărora muzeele naţionale pe care le conduce prezintă o viziune distorsionată asupra Statelor Unite, transmite agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

Istoricul, curatorul şi autorul Lonnie Bunch a condus Smithsonian în calitate de secretar începând din 2019. Sub preşedinţia lui Donald Trump, el a fost perceput ca un diplomat care a gestionat o relaţie dificilă cu administraţia, în timp ce conducea cele 21 de muzee şi galerii ale Smithsonian Institution, 21 de biblioteci, Grădina Zoologică Naţională şi o serie de centre de cercetare şi de educaţie.

„Este timpul pentru următorul meu capitol, un capitol care îmi va permite să continui să protejez integritatea Smithsonian şi să promovez importanţa unei istorii care pune în lumină şi celebrează povestea complexă a naţiunii noastre”, a declarat Bunch într-un comunicat.

El ar urma să îşi dea demisia până la sfârşitul anului.

Bunch, primul lider de culoare al Smithsonian, a preluat funcţia de conducere după ce a dezvoltat şi inaugurat popularul Muzeu Naţional de Istorie şi Cultură Afro-Americană al Smithsonian, care a fost denigrat de Trump şi s-a aflat de mult timp în colimatorul conservatorilor. Bunch a deţinut, de asemenea, funcţii la Muzeul Naţional de Istorie Americană al instituţiei.

Administraţia Trump a intensificat în mod constant presiunea asupra lui Bunch şi asupra Smithsonian, într-o acţiune pe care criticii o consideră parte a unei campanii mai ample de a prezenta istoria Americii dintr-o perspectivă conservatoare şi chiar apropiată de supremaţia albă.

La 4 iulie anul acesta, când SUA au marcat 250 de ani de la Declaraţia de Independenţă, Casa Albă a publicat pe site-ul său un raport al Consiliului pentru Politică Internă, care sugera că „ar fi în beneficiul majorităţii americanilor, în special al părinţilor care îşi aduc copiii într-o vizită, dacă muzeul de istorie emblematic al Smithsonian ar avea la fiecare intrare o etichetă pe care să scrie: ‘Atenţie! Exponatele din acest muzeu au fost pregătite de oameni care nu vor ca voi să vă iubiţi ţara'”.

Bunch a trimis o notă către personalul său la câteva zile după publicarea raportului, afirmând că „deşi întotdeauna va exista loc pentru îmbunătăţiri, acest raport nu reprezintă o caracterizare corectă a activităţii şi totalităţii Muzeului Naţional de Istorie Americană”.

Trump a scris pe reţeaua sa socială Truth Social că „Smithsonian este SCĂPAT DE SUB CONTROL, (un loc) în care tot ce se discută este cât de oribilă este ţara noastră, cât de rea a fost sclavia şi cât de neîmpliniţi au fost cei asupriţi. Nimic despre succes, nimic despre Strălucire, nimic despre Viitor”.

Publicaţia The New York Times a relatat marţi că Bunch a declarat într-un interviu că nu presiunea exercitată de Casa Albă a condus la plecarea sa. El a recunoscut, însă, că această funcţie era extrem de solicitantă. „Şi, la un moment dat, mi-ar plăcea să mă trezesc dimineaţa şi să nu mă uit la telefonul mobil”, a declarat el pentru cotidianul american.

Istoricul David Blight, directorul Centrului Gilder Lehrman pentru Studiul Sclaviei, Rezistenţei şi Abolirii Sclaviei de la Universitatea Yale, l-a descris pe Bunch drept o „voce indispensabilă în apărarea noastră colectivă a disciplinelor istorice atacate de administraţia Trump”.

„Lonnie a fost un lider fără egal în această luptă, care este departe de a se fi încheiat”, a spus Blight.

John Dichtl, preşedinte şi director executiv al Asociaţiei Americane pentru Istoria Statului şi Locală, a declarat că Bunch „ştia când să lupte şi ştia când să cedeze, să meargă mai departe şi să supravieţuiască pentru a lupta în altă zi”.

Într-un eseu dedicat aniversării a 250 de ani de la Declaraţia de Independenţă, publicat în revista emblematică a Institutului Smithsonian, Bunch nu s-a ferit să adopte poziţii pe care Trump le-a făcut controversate, inclusiv lăudând contribuţiile aduse naţiunii de către imigranţi şi de către cei care au sosit ca sclavi, precum şi de către descendenţii acestora. El a afirmat că aceştia din urmă au văzut în SUA „potenţialul de a deveni, în cele din urmă, ţara libertăţii”.

„O relatare incompletă a trecutului nostru, cu aspectele neplăcute netezite, zădărniceşte capacitatea ţării de a construi un viitor comun mai bun”, a scris Bunch.

Trump a anunţat în luna mai a anului 2025 că o concediază pe Kim Sajet, prima femeie care a condus National Portrait  Gallery a Smithsonian, acuzând-o de susţinerea demersurilor în favoarea diversităţii, echităţii şi incluziunii. Nu era clar dacă Trump avea autoritatea legală de a o concedia, notează Reuters. Sajet şi-a dat demisia în luna următoare.

În martie, Trump a semnat un decret prezidenţial prin care i-a ordonat vicepreşedintelui JD Vance, membru al consiliului de administraţie al Smithsonian, să elimine „ideologia necorespunzătoare, susceptibilă de dezbinare sau antiamericană” din cadrul Instituţiei Smithsonian. Decretul viza în mod specific Muzeul Naţional de Istorie şi Cultură Afro-Americană.

La începutul lunii septembrie, administraţia preşedintelui american Donald Trump a ameninţat că va reduce sprijinul agenţiilor federale pentru Smithsonian.

O scrisoare a secretarului de interne al SUA, Doug Burgum, şi a directorului Consiliului pentru Politică Internă al Casei Albe, Vince Haley, adresată consiliului de administraţie al Smithsonian, susţinea că agenţiile federale „nu pot continua, în deplină conştiinţă, să sprijine Smithsonian sub conducerea actuală, de exemplu împrumutând artefacte pentru expoziţii, facilitând procese de achiziţii şi acordând granturi discreţionare”.