Dincolo de bonul fiscal, ce se întâmplă cu banii după ce plătim la casă? Cum circulă banii în economie după o sesiune de cumpărături

Când mergem la cumpărături și plătim la casă, ne gândim că banii rămân la hipermarket. Acest lucru este adevărat doar într-o mică măsură: o parte din ceea ce cheltuim rămâne, într-adevăr, la retailer.

Un exemplu concret arată cum se împart acești bani pe industrie, chiar aici, la noi. Din cei 1,82 miliarde de euro de valoare creată în economie prin cheltuielile Kaufland cu furnizorii români, cea mai mare parte, 1,28 miliarde de euro, ajunge chiar în producția de alimente, băuturi și produse din tutun, adică în fabricile și fermele care fac mâncarea pe care o punem în coș. Restul se împarte între alte cheltuieli conexe (355,9 milioane de euro), fabricarea produselor chimice (66,6 milioane de euro), alte activități profesionale și tehnice (54,6 milioane de euro), construcții (41,6 milioane de euro) și transport rutier (30,3 milioane de euro).

Din toată această valoare, aproape 70% rămâne în industria alimentară, iar restul de 30% se împarte între transport, construcții, chimie și alte servicii conexe.

Pentru fiecare leu cheltuit la casele Kaufland, doar 4 bani rămân profit al companiei. Ceilalți 96 de bani merg către întregul lanț din spatele produsului: furnizorii, angajații, statul și toți cei care fac posibil ca un produs să ajungă din fabrică sau fermă pe raft. Potrivit studiului de impact socio-economic realizat pentru Kaufland România, cu sprijinul KPMG, defalcarea arată așa:

• 65 de bani ajung la furnizori din România;
• 16 bani merg către furnizori internaționali;
• 8 bani se duc către stat, sub formă de taxe;
• 7 bani reprezintă salariile celor care lucrează în magazine;
• 4 bani rămân profit al companiei.

Acei 65 de bani plătesc, de fapt, motorina și șoferul care aduc marfa la depozit, fabrica sau ferma unde se face produsul, utilajele și energia din producție, salariile muncitorilor care lucrează acolo, dar și ambalajele, depozitarea și transportul până în magazin.

În total, contribuția Kaufland la economia românească ajunge la 2,89 miliarde de euro, aproape 0,8% din tot PIB-ul României.

Cât de departe ajunge, de fapt, un euro cheltuit la Kaufland

Kaufland are 15.451 de angajați cu normă întreagă în România, fiind unul dintre cei mai mari angajatori privați din țară. Prin banii cheltuiți cu furnizorii români, compania susține indirect alți 89.379 de angajați în alte firme: la ferme, în fabrici, în transport. Când toți acești oameni, angajații direcți și cei indirecți, își cheltuiesc, la rândul lor, salariile mai departe, se mai creează încă 26.560 de locuri de muncă în economie. În total, activitatea unei singure companii susține 131.390 de locuri de muncă în România, aproape 2,4% din toată forța de muncă a țării. Fiecare angajat direct Kaufland susține, prin lanțul din spate, alți 7,5 oameni la muncă, altundeva în economie.

Cât plătește Kaufland în taxe

Cei 8 bani care, din fiecare euro, pleacă spre stat sub formă de taxe. Anul trecut, Kaufland a plătit în România 374 de milioane de euro taxe și impozite: 241 de milioane de euro direct la bugetul de stat și încă 133 de milioane de euro colectate din impozitele pe salariile angajaților. Suma ar fi suficientă pentru a finanța peste 11 milioane de consultații medicale, educația a peste 180.000 de elevi pentru un an întreg, sau construcția unor spitale cu aproximativ 2.350 de paturi.

Cât profit rămâne, de fapt, la Kaufland

Mult mai puțin decât am fi tentați să credem. Bilanțurile financiare depuse de companie la Registrul Comerțului arată că, în 2025, Kaufland România a raportat o marjă netă de profit de doar 3,7%. Un retailer mare câștigă puțin din fiecare produs vândut și mult mai mult din volumul de produse vândute, în fiecare zi, în sute de magazine.

Bonul fiscal ține în spate o întreagă rețea

Data viitoare când primești bonul la casă, uită-te la el altfel. Bonul fiscal e, de multe ori, singurul lucru pe care îl mai păstrăm dintr-o cumpărătură, un petic de hârtie pe care îl aruncăm fără să-l privim a doua oară. Și totuși, în spatele fiecărui rând de pe el stă o rețea pe care nu o vedem niciodată: fermierul care a scos legumele din pământ cu o zi înainte, muncitorul care le-a ambalat la depozit, doamna de la casă care ne-a scanat cumpărăturile.

Fiecare cumpărătură, oricât de banală, e un fir întins peste o economie întreagă. Noi vedem doar un capăt al lui, prețul de pe etichetă și cifra de pe bon. Restul firului, cei care l-au țesut, rămâne, pentru majoritatea dintre noi, invizibil. Poate că asta e adevărata poveste din spatele oricărui bon fiscal: nu cât costă ce cumpărăm, ci câtă lume ține, de fapt, în mână acel preț.