DIICOT lovește 'justiția' sălilor de jocuri: Câștigătorii la păcănele deveneau țintele 'pazei subterane'. 123 de percheziții, 88 de inculpați și un dosar întors de judecători

O structură națională de forță, formată inclusiv din luptători și persoane cunoscute în lumea interlopă, ar fi funcționat ani întregi în jurul unor săli de jocuri și agenții de pariuri. Misiunile descrise de procurori mergeau de la intimidarea concurenței până la împiedicarea clienților să-și ridice câștigurile. DIICOT a trimis acum în judecată, în două dosare, 84 de persoane și patru societăți comerciale. Unul dintre cazuri ajunge pentru a doua oară în instanță, după un blocaj procedural de peste doi ani.

Prin rechizitoriile întocmite pe 14 și 20 august 2026, procurorii DIICOT – Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată a 88 de inculpați: 84 de persoane fizice și patru societăți comerciale.

Lista acuzațiilor cuprinde constituirea unui grup infracțional organizat, șantaj, tentativă de omor, loviri sau alte violențe, lipsire ilegală de libertate, favorizarea făptuitorului și implicarea personalului unor societăți de pază în acțiuni de forță și recuperări de debite.

În cele două anchete apare același mecanism: în locul sesizării Poliției, incidentele din sălile de jocuri ar fi fost rezolvate printr-un sistem propriu, numit alternativ „pază internă”, „pază neoficială”, „pază subterană”, „băieții noștri” sau „băieții de la securitate”.

Peste 40 de oameni formau „paza internă” a cazinourilor

În primul dosar, procurorii susțin că gruparea a fost constituită în 2018 și a ajuns să funcționeze la nivel național.

Scopul principal ar fi fost protejarea afacerilor controlate de liderii rețelei, împiedicarea extinderii unor săli concurente și blocarea tentativelor altor grupări interlope de a prelua controlul asupra unor localuri.

Peste 40 de inculpați ar fi format palierul denumit „pază internă”. Aceștia interveneau în cazul incidentelor din sălile de jocuri, deși localurile aveau, cel puțin formal, contracte cu firme autorizate de pază.

Potrivit anchetatorilor, firmele oficiale erau solicitate numai atunci când oamenii din „paza internă” nu puteau ajunge suficient de repede sau când era nevoie de o aparență de legalitate.

În structura de forță ar fi fost cooptați inclusiv practicanți de performanță ai sporturilor de contact. Reputația violentă a membrilor era folosită pentru intimidarea clienților și a concurenților.

Fidelitatea era răsplătită cu bani, premii, excursii și chiar posibilitatea ca unii membri să își deschidă propriile săli de jocuri în localitățile pe care le controlau. În schimb, oamenii din structură trebuiau să respecte un regulament restrictiv, iar abaterile puteau duce la sancționare sau excludere.

Clienții care câștigau intrau în vizor

Una dintre cele mai grave acuzații este că sistemul nu îi viza doar pe concurenții comerciali, ci și pe clienții sălilor de jocuri.

Procurorii afirmă că anumiți jucători care obțineau câștiguri importante ar fi fost împiedicați să intre în posesia banilor. Dacă protestau sau provocau incidente, „paza internă” putea fi chemată pentru a-i intimida, agresa sau interzice în toate sălile controlate de grup.

În alte situații, clienții ar fi fost constrânși să plătească rapid aparatele sau bunurile distruse, să restituie sume despre care reprezentanții cazinourilor considerau că fuseseră sustrase ori să renunțe la câștiguri obținute din pariuri.

Anchetatorii descriu și un incident produs în Bacău. Doi membri ai structurii ar fi lovit o victimă în zona capului cu un baston telescopic metalic, apoi cu pumnii și picioarele, pentru a o determina să nu mai intre în sălile de jocuri.

O altă persoană ar fi fost ținută împotriva voinței sale în fața unei săli până la sosirea unor membri importanți ai grupării.

Centrul de comandă din Brașov și imaginile ascunse Poliției

DIICOT susține că liderii ar fi organizat la Brașov un sediu central pentru societățile din jurul afacerii cu jocuri de noroc.

Acolo funcționau departamente de monitorizare, contabilitate și juridic. În funcțiile sensibile ar fi fost angajate numai persoane considerate de încredere.

Departamentul de monitorizare urmărea în timp real ce se întâmpla în săli: distrugeri provocate de clienți, abateri ale angajaților, controale inopinate sau intervenții ale Poliției. Informațiile ajungeau rapid la liderii structurii, iar imaginile incidentelor erau transmise oamenilor din „paza internă”.

Procurorii acuză că imaginile surprinse de camerele de supraveghere ar fi fost folosite selectiv. Poliției i-ar fi fost prezentate numai secvențele favorabile sălii de jocuri, fără intervențiile violente ale structurii neoficiale.

Atunci când imaginile nu puteau fi separate fără expunerea colaboratorilor, reprezentanții localurilor ar fi invocat defecțiuni ale sistemului și ar fi refuzat predarea înregistrărilor.

De la închiderea concurenței până la ștergerea postărilor

Metodele de presiune descrise de DIICOT acopereau aproape toate zonele afacerii.

Victimele ar fi fost șantajate să închidă săli concurente, să renunțe la spațiile comerciale închiriate, să schimbe fațadele localurilor, să abandoneze anumite branduri sau să renunțe la pozițiile ocupate în societățile concurente.

Alte persoane ar fi fost obligate să achite datorii, să suporte reparațiile unor aparate, să nu mai frecventeze anumite săli și chiar să șteargă postări critice publicate pe rețelele sociale.

În dosar a fost trimisă în judecată și o avocată din Baroul Iași. Procurorii o acuză că ar fi participat la audierea unei persoane, asigurându-se că aceasta nu relatează adevărul, după care ar fi transmis membrilor grupării conținutul declarației. Acuzația trebuie verificată de instanță.

Operațiunea din 2022: 123 de percheziții și peste 500.000 de euro

Primul dosar a devenit public pe 23 noiembrie 2022, când DIICOT și Poliția Capitalei au efectuat 123 de percheziții în București și 19 județe.

La audieri au fost conduse 40 de persoane. În urma descinderilor, anchetatorii au ridicat peste 500.000 de euro, o armă cu glonț deținută fără autorizație, două arbalete, arme albe, 40 de kilograme de materiale pirotehnice și opt punguțe cu o substanță despre care Poliția a anunțat că era cocaină.

În ziua următoare, DIICOT a anunțat reținerea a 28 de persoane și a solicitat arestarea preventivă a 30 de inculpați, doi dintre aceștia fiind deja în executarea unor pedepse privative de libertate.

Presa a identificat cauza drept dosarul rețelei Las Vegas. O documentare realizată atunci de Buletin de București arăta că brandul avea peste 300 de săli în 31 de județe, iar societățile asociate acumulaseră venituri de aproximativ 972 de milioane de lei între 2016 și 2021.

DIICOT nu a indicat însă în comunicatul actual numele persoanelor sau ale societăților comerciale trimise în judecată.

Primul dosar a stat peste doi ani în camera preliminară

Dosarul național al sălilor de jocuri a mai fost trimis o dată în instanță, dar judecata propriu-zisă nu a început.

O investigație Info Sud-Est a arătat că dosarul a rămas în camera preliminară din noiembrie 2023 până în februarie 2026.

Articolul 343 din Codul de procedură penală prevede că această procedură ar trebui să dureze cel mult 60 de zile. În acest caz, verificările au depășit doi ani.

Curtea de Apel București a admis parțial excepțiile inculpaților și a considerat că acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat nu fusese formulată suficient de clar. Au fost anulate și unele probe, iar dosarul a fost restituit DIICOT. Înalta Curte a menținut definitiv soluția.

Noul rechizitoriu din 14 august 2026 reprezintă revenirea dosarului în instanță, după remedierea neregularităților constatate de judecători. Cauza a fost trimisă din nou Curții de Apel București.

Specialiștii consultați în februarie de Info Sud-Est și G4Media avertizau că întârzierile sporesc riscul ca unele fapte să ajungă la prescripție înaintea unei hotărâri definitive. Prescripția va fi însă analizată de instanțe în raport cu fiecare faptă și fiecare inculpat.

A doua rețea: „băieții noștri” plătiți să facă ordine

Al doilea dosar privește o grupare care ar fi funcționat din septembrie 2016 până la operațiunea din 23 noiembrie 2022.

Trei persoane, una dintre ele proprietar al unor agenții de pariuri, ar fi format grupul inițial. Ulterior, structurii i s-ar fi alăturat persoane cunoscute pentru comportamentul violent.

Gruparea era organizată pe trei paliere: conducere, coordonare și execuție. O angajată cu funcția de „manager control” ar fi făcut legătura între agențiile de pariuri și oamenii trimiși să intervină.

Angajații transmiteau semnalmentele clienților, datele personale și imaginile surprinse de camerele de supraveghere, astfel încât aceștia să poată fi identificați și găsiți.

Procurorii susțin că oamenii de pe palierul de execuție primeau bani atât prin departamentul de contabilitate, cât și direct de la persoanele care colectau încasările din aparatele de joc.

Mecanismul era folosit pentru recuperarea rapidă a prejudiciilor, interzicerea clienților considerați problematici, blocarea plății anumitor premii și îndepărtarea sălilor concurente.

DIICOT arată că multe dintre victime erau persoane vulnerabile, afectate de dependența de jocuri de noroc. Teama de membrii violenți ai grupării le-ar fi determinat să evite Poliția și să nu reclame agresiunile.

Dosarul a revenit în atenția publică în iunie 2025, când procurorii au efectuat 16 percheziții în București și Ilfov. Șaisprezece persoane, 15 bărbați și o femeie, au fost reținute.

DIICOT a cerut arestarea preventivă a zece persoane și arest la domiciliu pentru alte șapte. La percheziții au fost găsite arme albe, bani, dispozitive de stocare, o substanță vegetală și grindere. Surse judiciare citate atunci de Știripesurse.ro au afirmat că erau vizați membri ai grupărilor „Sportivilor” și „Cămătarilor”.

Presa a asociat această anchetă cu fostul brand de pariuri Winner și cu omul de afaceri Wexler Lior. Numele nu apar însă în comunicatul actual al DIICOT, iar acuzațiile urmează să fie analizate de Tribunalul București.

Ce urmează în cele două dosare

Primul dosar a fost înaintat Curții de Apel București, iar al doilea Tribunalului București. Ambele vor trece prin procedura camerei preliminare, în care judecătorii verifică legalitatea rechizitoriilor și a probelor.

DIICOT a solicitat obligarea inculpaților la plata a 383.000 de lei. Suma reprezintă cheltuielile judiciare suportate de stat, nu prejudiciul total produs victimelor și nici valoarea câștigurilor care ar fi fost blocate.

Trimiterea în judecată nu echivalează cu o condamnare. Toate persoanele și societățile acuzate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unor hotărâri definitive.