Descoperiri arheologice pe traseul căii ferate Caransebeş-Lugoj: 23 de situri cu peste 500 de morminte preistorice

O descoperire arheologică de amploare a fost făcută, recent, pe traseul viitoarei căi ferate Caransebeş-Lugoj, unde specialiştii au scos la lumină 23 de situri şi peste 500 de morminte preistorice, în cadrul cercetărilor arheologice preventive desfăşurate de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, a anunţat, luni, Direcţia Judeţeană de Cultură Timiş, transmite Agerpres.

Descoperirea oferă o imagine a locuirii acestei regiuni timp de peste trei milenii, din preistorie până în Evul Mediu timpuriu.

„Cea mai spectaculoasă descoperire este o necropolă de Epoca Bronzului (cultura Balta Sărată) de incineraţie de la Sacu, judeţul Caraş-Severin. În zona cercetată până acum, arheologii au identificat aproximativ 520 de complexe arheologice, dintre care peste 500 sunt morminte de incineraţie. Osemintele au fost depuse fie direct în gropi, fie în vase ceramice, alături de obiecte precum unelte din piatră şi lame de silex. Descoperirea unui fragment de obsidian indică existenţa unor legături între comunităţile locale şi populaţii aflate la mari distanţe”, a explicat, în context, Silviu Ene, arheolog în cadrul Institutului de Arheologie şi coordonator al cercetărilor arheologice.

Pe lângă necropolă, cercetările au scos la iveală aşezări din epoca bronzului, din perioada romană, din Antichitatea târzie şi din Evul Mediu timpuriu.

Toate aceste descoperiri conturează o istorie complexă a locuirii Banatului şi oferă informaţii noi despre comunităţile care au trăit în această zonă de-a lungul timpului.

Alte descoperiri importante s-au făcut la Căvăran Gară (în judeţul Caraş-Severin), unde cercetările au scos la iveală peste 30 de complexe arheologice, majoritatea din Antichitatea târzie, alături de un bogat inventar format din ceramică, monede, obiecte de podoabă, fragmente de sticlă şi materiale de construcţie de tradiţie romană.

Printre descoperirile arheologice de la Căvăran Gară se evidenţiază un urcior, tipic secolelor III-IV d.Hr., purtând o inscripţie (graffito).

„Lectura nu este uşoară, întrucât scrierea este stângace şi literele sunt scrijelite o manieră neunitară, dar s-ar putea distinge literele PERO sau PERD, urmate probabil de o cruce sau literele T şi I în ligatură. Concluziile sunt evident preliminare, vasul şi inscripţia urmând a fi supuse unei investigaţii aprofundate în cadrul Institutului de Arheologie Vasile Pârvan din Bucureşti”, a punctat Silviu Ene.

În alte situri cercetate, cum ar fi cele de la Sacu şi Găvojdia, au fost identificate locuinţe, gropi, fântâni şi numeroase obiecte care ilustrează viaţa comunităţilor preistorice, romane şi medievale din această parte a ţării.

Diagnosticul arheologic a fost efectuat în perioada 2025-2026, iar cercetările sistematice au început în februarie 2026. Până în prezent, 22 dintre cele 23 de situri identificate au fost cercetate integral sau se află în curs de cercetare.

Lucrările se derulează în cadrul proiectului de modernizare a infrastructurii feroviare, având ca beneficiar CFR S.A.