Decretul lui Nicolae Ceaușescu lovește România în plin, la 60 de ani distanță: Țara noastră se pregătește de un șoc cum nu a mai trăit vreodată

Pe 1 octombrie anul acesta s-au împlinit 60 de ani de la celebrul Decret 770 dat de Nicolae Ceauşescu, cel care interzicea avortul în România, cu foarte puţine excepţii, în anumite situaţii medicale care ţineau de riscul vital pentru femeie sau de anumite boli grave ereditare care puteau duce la malformaţii pentru copii. Ca efect pe termen lung, pentru România, asta va însemna, începând cu anul 2032, un val uriaș de pensionări, coroborat cu o generație mult mai puțin numeroasă care vine din urmă. Practic, numărul de pensionari va fi mult prea mare pentru numărul de angajați, iar asta va pune o presiune uriașă pe sistemul de pensii, dar și pe sistemul de sănătate.

România se apropie de unul dintre cele mai importante momente demografice ale următorului deceniu: generațiile numeroase de români născute după decretul din 1966 vor începe să iasă masiv din piața muncii. Fenomenul va pune presiune atât pe sistemul public de pensii, cât și pe companii, care vor avea la dispoziție tot mai puțini oameni pentru a ocupa locurile de muncă rămase vacante.

Generația „decrețeilor” este formată, în principal, din persoanele născute în perioada de explozie a natalității de după 1966, când regimul comunist a introdus restricții severe asupra avortului. Generațiile 1967-1970 sunt considerate de Comisia Europeană „baby boom-ul” României și reprezintă unele dintre cele mai numeroase cohorte de vârstă din istoria recentă a țării.

Primele generații vor începe să ajungă la vârsta standard de pensionare în jurul anului 2032, iar fenomenul se va extinde pe parcursul anilor următori. Comisia Europeană estimează că generațiile numeroase din perioada 1967-1970 vor părăsi oferta de forță de muncă în intervalul 2030-2040.

Problema este că în spatele lor nu vine o generație comparabilă ca dimensiune.

Mai mulți pensionari, mai puțini oameni care muncesc

România se confruntă deja cu un declin demografic, alimentat de natalitatea redusă, îmbătrânirea populației și emigrație. În aceste condiții, pensionarea unei generații foarte numeroase va accentua dezechilibrul dintre populația activă și cea vârstnică.

Efectul poate fi rezumat simplu: o generație numeroasă iese din piața muncii, iar generațiile care ar trebui să îi ia locul sunt mai mici.

Pentru economie, aceasta înseamnă o reducere a numărului de persoane disponibile pentru muncă și o presiune tot mai mare asupra angajatorilor. Companiile vor trebui să găsească soluții pentru a acoperi posturile rămase vacante, într-o piață în care deficitul de personal este deja o problemă în numeroase sectoare.

Industria, construcțiile, transporturile, sănătatea, educația și meseriile tehnice sunt printre domeniile care pot resimți puternic acest fenomen.

În același timp, deficitul de forță de muncă poate pune presiune asupra salariilor. Pentru angajați, concurența mai mare între companii pentru personal poate însemna salarii mai ridicate și condiții de muncă mai bune. Pentru firme, însă, costurile cu forța de muncă vor crește, iar companiile vor fi nevoite să investească mai mult în automatizare și productivitate.

Presiunea ajunge la buget

Problema demografică nu se oprește la piața muncii. România are un sistem public de pensii bazat în principal pe principiul redistribuirii: contribuțiile persoanelor care lucrează sunt folosite pentru plata pensiilor actualilor pensionari.

Prin urmare, contează foarte mult raportul dintre numărul de contribuabili și numărul de pensionari.

Dacă numărul persoanelor care muncesc și plătesc contribuții scade, iar numărul beneficiarilor de pensii crește, presiunea asupra bugetului de stat se amplifică.

Proiecțiile Comisiei Europene arată că îmbătrânirea populației va avea un impact semnificativ asupra finanțelor publice ale României. Potrivit estimărilor europene, efectul demografic va contribui la creșterea cheltuielilor cu pensiile pe termen lung, iar presiunea nu va fi limitată la acest capitol.

România va avea nevoie de mai mulți bani nu doar pentru pensii, ci și pentru sănătate și servicii sociale.

O populație mai îmbătrânită înseamnă, în general, o cerere mai mare pentru servicii medicale, medicamente și îngrijire pe termen lung.

Astfel, statul va trebui să finanțeze simultan mai multe categorii de cheltuieli, în condițiile în care baza de contribuabili riscă să se restrângă.

Probleme grave pentru ”generația decrețeilor”

Prof. Univ. Dr.Petre Brătilă: „Am văzut metode contraceptive cu o andrea introdusă, cu ramă de ochelari, imaginaţia era extraordinar de bogată”

„În mod expres îmi aduc aminte cu mare tristeţe de o perioadă pe care am trăit-o ca intern al spitalelor şi apoi ca medic secundar, astea erau calificativele medicale care ni se dădeau atunci. Într-o maternitate mare din Bucureşti, unde stăteam aproape non stop, şi zi, şi noapte, unde am văzut nişte drame pe care e greu să mi le revăd în minte.

Era perioada în care avortul era interzis, iar femeile se foloseau de orice metodă pentru a scăpa de o sarcină nedorită.

Pe vremea aceea contraceptivele erau excluse, metodele contraceptive obişnuite nu erau folosite de femeile din clasa de jos şi de aici se recoltau să spun aşa nite cazuri extraordinare, care mergeu până la deces.

Cel mai grav episod era cel prin care se introducea prin colul uterin, în uter, o crenguă de leandru sau se bea ceai de leandru, asta ducea de obicei la cangrena uterului, dacă uterul nu era scos la momentul oportun se solda cu deces în marea majoritate a cazurilor.

Am văzut metode contraceptive cu o andrea introdusă, cu ramă de ochelari, imaginaţia era extraordinar de bogată. Însă nu aveau cunoştinţe elementare de asepsie şi antiepsie şi totul se termina cu avortul septic”, a explicat Prof. Petre Brătilă.

Cea mai teribilă situaţie de care s-a lovit în întreaga sa carieră, spune Prof. Univ. Dr. Petre Brătilă, a fost aceea în care un procuror îi superviza întotdeauna activitatea. Trebuia să dea socoteală pentru fiecare pacientă în parte, toate actele medicale erau verificate.

„Ţin minte că timp de 6 luni am fost într-un sector al maternităţii unde se primeau aceste avorturi, septice. Nu vă daţi seama ce impact avea suferinţa acestor femei care de fapt erau nişte femei sănătoase, nu erau bolnave, ele vroiau altă condiţie socială, altceva şi atunci se foloseau de aceste mijloace şi ajungeau în situaţia în care trebuiau tratate ca nişte femei bolnave.

Noi, din punct de vedere medical, ne făceam treaba corect, nu am ce să reproşez din punctul ăsta de vedere, dar eram tot timpul sub opresiunea unui procuror, pe care trebuia să-l anunţăm pentru fiecare caz în parte, să cerem aprobarea să golim cavitatea uterină a femeii, şi aşa mai departe, asta era cea mai teribilă situaţie de care m-am lovit în întreaga mea carieră. Să fii supervizat de cineva care este complet detaşat de meserie şi care să îţi aprobe ţie ceea ce trebuie să faci.

Fiecare spital avea un procuror desemnat pe care trebuia să-l suni indiferent de oră, zi şi noapte ca să-i anunţi cazurile de avort”, a precizat pentru News.ro Prof. Univ. Dr. Petre Brătilă.

„Decreţeii”, copiii de atunci, vârstnicii cu boli cronice de astăzi. Generaţia aceasta face parte din procesul de îmbătrânire al populaţiei. Pentru că este vorba despre un val mare de oameni, ei reprezintă o provocare atât pentru sistemul de sănătate, cât şi pentru cel al Finanţelor, din punctul de vedere al acordării pensiilor. În numai câţiva ani, generaţia „decreţeilor”,  în jur de 2 milioane de oameni, va ieşi la pensie.

O generație cu mulți bolnavi cronici

Generaţia de „decreţei”, crescută în vremuri grele ajunge acum la vârsta senectuţii. Mulţi dintre ei au deja boli cronice, alţii sunt pe cale să devină pacienţi cronici dacă nu au grijă de sănătatea lor.

„Aceste generaţii care au crescut în condiţii grele, cu cheia de gât, fără zile libere pentru părinţi, cu lapte praf luat pe sponci, cu medicamente extrem de modeste aceşti decreţei acum iată că se îndreaptă spre altă categorie de vârstă. Ei se încadrează în procesul de îmbătrânire a populaţiei României, din păcate se nasc foarte puţini copii şi generaţiile care au ajuns la vârsta pensiei iată că domină.

Aceşti oameni crescuţi greu şi care au muncit o viaţă iată încep să aibă boli cronice, poate deja au boli cronice, deja de nişte ani, au diabet zaharat, au hipertensiune arterială, boală coronariană, au BPOC, obezitate, au fel de fel de patologii deja.

Alţii, dacă nu iau nişte măsuri foarte clare, vor fi şi ei în categoria pacienţilor cu boli cronice şi sunt foarte mulţi”, a explicat Dr. Rodica Tănăsescu.

Un val întreg de pacienţi cronici poate duce la un dezechilibru legat de finanţare pentru sănătate. Aceste dezechilibre există deja în ţările unde nu au fost „decreţei”, spune medicul, şi unde procesul de îmbătrânire a populaţiei este unul accelerat, fiind vorba despre foarte mulţi pacienţi cu nevoi deosebite.

„Dacă toate aceste generaţii încep să plătească cotă minimă pentru asigurarea de sănătate, dar să consume mult mai mult pentru că sunt bolnavi, săracii, nu sunt vinovaţi, sunt bolnavi şi au nevoi importante, atunci va fi un dezechilibru şi cu finanţarea sănătăţii, aceste dezechilibre există şi în alte ţări unde nu au fost decreţei, pentru că, odată cu îmbătrânirea populaţiei vor fi mult mai mulţi pacienţi cu boli cronice care costă mult, atât în suferinţă, pentru pacienţi şi familiile lor şi costă mult şi din punct de vedere fnanciar, al sistemului medical.

Ce putem face pentru ei? Este să-i abordăm pas cu pas, să-i convingem că piese de schimb nu avem, trebuie să le păstrăm în stare funcţională pe cele pe care ni le-a dat Dumnezeu, să vină mai des, să se controleze mai des, să respecte nişte reguli care sunt puţin mai stricte după o vârstă, să aibă suferinţă cât mai mică şi pentru sistemul medical să fie costuri cât mai mici. Nu va fi uşor, e greu din toate punctele de vedere şi eu am avut acasă doi decreţei, când eram copil părinţii mei au avut două fetiţe gemene în 1968, le-a fost foarte greu, dar ele au evoluat foarte bine dar încep să apară bolile cronice, sau riscul de boli cronice şi aşa sunt toate aceste generaţii, trebuie să insistăm pentru depistare precoce, atunci când este cazul, pentru o patologie cronică sau prevenirea unei patologii cronice, tratarea corectă şi stat de vorbă cu fiecare dintre ei, cum ne păstrăm aşa ne avem. Acest lucru trebuie înţeles de toată lumea, ei sunt o generaţie mamut, care vor fi din păcate consumatori de servicii medicale şi nu finanţatori de servicii medicale, pentru asta trebuie noi să putem să ne adaptăm ca să-i facem pe ai să se adapteze şi să-şi păstreze sănătatea”, a explicat pentru News.ro Dr. Rodica Tănăsescu.