Declinul demografic, tratat ca vulnerabilitate de securitate națională. Avertismente într-o analiză publicată de revista SRI

România se confruntă cu un declin demografic structural care riscă să afecteze economia, piața muncii, sistemul de sănătate și asigurările sociale, iar fenomenul este deja tratat ca o vulnerabilitate de securitate națională. Avertismentele apar într-o analiză semnată de dr. Horațiu Blidaru și publicată în revista „Intelligence”, editată de Serviciul Român de Informații.

Datele prezentate în analiză conturează o perspectivă severă, cu populația României care ar putea coborî până la aproximativ 14,6 milioane de locuitori până la sfârșitul secolului, în timp ce unele scenarii ale Institutului Național de Statistică indică, în anumite condiții, o reducere cu până la 25% până în 2080.

România, în fața unui „declin demografic structural”

Horațiu Blidaru arată că România se confruntă deja cu o scădere continuă a populației rezidente și cu o îmbătrânire accelerată.

„România se confruntă cu un declin demografic structural, marcat de scăderea constantă a populației rezidente și un proces accelerat de îmbătrânire. Potrivit celor mai recente date statistice disponibile, la 1 ianuarie 2025 populația cu reședința pe teritoriul național a scăzut cu peste 24.000 față de anul anterior, ajungând la 19,043 milioane”, se arată în analiza publicată de revista Intelligence.

Autorul notează că în 2025 rata totală de fertilitate a ajuns la 1,37 nașteri pentru fiecare femeie, în timp ce ponderea persoanelor de peste 65 de ani a crescut de la 17%, în 2015, la 20,3%, în 2025.

În același timp, soldul migrației internaționale a fost pozitiv, numărul imigranților depășindu-l pe cel al emigranților cu peste 71.000 de persoane, evoluție la care au contribuit refugiații din Ucraina și lucrătorii extracomunitari, în special cei proveniți din state asiatice.

România ar putea ajunge la 14,6 milioane de locuitori

Una dintre cele mai grave proiecții citate în analiza lui Blidaru este cea realizată de Eurostat, care indică o pierdere de aproximativ 4,4 milioane de locuitori până în anul 2100.

„Conform celei mai recente proiecții asupra populației realizată de Eurostat, până în anul 2100 România va ajunge la 14,6 milioane de locuitori, înregistrând o scădere de 4,4 milioane. Concomitent, se va modifica structura pe vârste a populației, fiind estimată diminuarea cu circa 1,1 milioane a populației tinere (0-14 ani)”, scrie Horațiu Blidaru.

Nici scenariile Institutului Național de Statistică pentru anul 2080 nu oferă motive de optimism. Toate variantele analizate indică o scădere a populației.

„Toate cele trei scenarii analizate – pesimist, moderat sau optimist – anticipează o scădere a populației cuprinsă între 25% și 10%. În varianta medie, bazată pe tendințele recente ale principalelor componente demografice, considerată cea mai probabilă, se estimează că (...) populația ar scădea cu 3,3 milioane persoane, o diminuare cu 17,9% față de anul 2025”, se arată în articol.

Un scenariu și mai sever apare în cazul în care fertilitatea, speranța de viață și migrația netă ar rămâne la nivelurile din 2024.

„În situația menținerii nivelurilor din 2024 ale fertilității, speranței de viață și migrației nete (varianta constantă), se anticipează o scădere a populației cu 25%, până la 14,367 milioane locuitori”, precizează autorul.

Chiar și în varianta optimistă, România ar pierde aproape două milioane de locuitori.

Peste 4,5 milioane de români au emigrat în ultimii 35 de ani

Analiza din Intelligence invocă și estimările Academiei Române, care descriu la rândul lor un viitor demografic dificil.

Potrivit datelor prezentate, în ultimii 35 de ani peste 4,5 milioane de cetățeni români au emigrat permanent sau temporar.

Pentru limitarea fenomenului, specialiștii citați în articol susțin adoptarea unei strategii naționale integrate, care să urmărească stabilizarea populației active, reducerea „exodului creierelor”, stimularea revenirii românilor din diaspora și atragerea controlată și integrarea imigranților.

Printre măsurile avansate sunt dezvoltarea unor poli economici în afara marilor centre urbane, corelarea educației cu necesarul real de forță de muncă și îmbunătățirea serviciilor publice esențiale.

„Pentru a stimula întoarcerea în țară a capitalului uman reprezentat de diasporă, se consideră dezirabilă implementarea de programe de reintegrare profesională și antreprenorială și debirocratizarea recunoașterii calificărilor obținute în străinătate”, arată Blidaru.

În privința imigrației, soluțiile prezentate vizează „atragerea controlată a forței de muncă, corelat nevoilor reale ale sectoarelor economice”, dar și programe naționale de integrare.

Declarație gravă în documentul strategic al României: declinul demografic afectează „toate instrumentele de putere ale statului”

Cea mai gravă dimensiune a problemei este însă cea de securitate națională. Analiza subliniază că Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030 tratează declinul demografic nu doar drept o dificultate socială, ci drept o vulnerabilitate sistemică a României.

„Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030 consideră declinul demografic nu doar o problemă socială, ci o vulnerabilitate sistemică care afectează toate instrumentele de putere ale statului”, scrie Horațiu Blidaru.

Documentul strategic citat în articol avertizează că „accentuarea declinului demografic și lipsa unei perspective de redresare a echilibrului demografic amplifică tendința de îmbătrânire a populației și perturbă piața muncii”.

Consecințele nu se limitează, astfel, la scăderea numărului de locuitori. „Scăderea populației active periclitează sustenabilitatea economică, iar creșterea ponderii populației vârstnice solicită semnificativ sistemele de sănătate și asigurări sociale”, se mai arată în analiza publicată de Intelligence.

Diminuarea deteriorării situației demografice este inclusă, în consecință, între direcțiile de acțiune aferente dimensiunii sociale și demografice a securității naționale.