De unde au românii bani în plină inflație? Explicația unui economist

Deși inflația și scumpirile din ultimul an au subțiat considerabil bugetele gospodăriilor, centrele comerciale, șoselele și stațiunile turistice din România rămân neîncăpătoare. Analistul economic Adrian Negrescu explică acest paradox aparent, arătând de unde reușesc românii să găsească resurse pentru a-și menține stilul de viață și consumul în perioade de criză.

Paradoxul economiei românești: scumpiri pe linie, dar mall-uri și stațiuni pline

Totul se scumpește de la o lună la alta. Cumpărăm mâncare mai scumpă, plătim mai mult pe combustibil, pe vacanțe. Însă, dacă privim mai atent ce se întâmplă la nivelul societății noastre, pare că avem o contradicție.

Pe de o parte este clar că românii au tot mai puțini bani, însă, pe de altă parte, centrele comerciale sunt pline, pe străzi sunt tot mai multe mașini, iar în stațiunile de vacanță abia dacă găsești cazare.

Mai mult, evenimentele de familie precum nunți sau botezuri nu sunt deloc rare. Saloanele de evenimente sunt rezervate pe ani buni înainte, iar costurile nu sunt mici. În funcție de numărul invitaților, meniu, formație de muzică, cei care vor să celebreze căsătoria printr-o petrecere, plătesc zeci de mii de euro pentru organizarea acesteia.

De unde sunt banii pentru aceste cheltuieli într-o perioadă în care consumul este în scădere? Analistul Economic Adrian Negrescu a explicat, într-un interviu pentru Newsweek România, de unde ar mai putea avea românii bani pentru astfel de cheltuieli.

Inflația a ajuns la 10,42% în iunie 2026, potrivit datelor INS. Prețurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 12,29% într-un un an, iar serviciile s-au scumpit cu 13,67%. Dar românii fac față acestei situații.

Iar conform lui Adrian Negrescu, răspunsul trebuie căutat în modul în care românii se adaptează atunci când situația financiară devine mai dificilă.

„Cred că este în ADN-ul nostru național ideea de a ne descurca în orice situații, indiferent că sunt crize, că sunt perioade de restriște economică. Românii vor găsi întotdeauna soluții pentru a nu-și pune, practic, viața pe pauză”, a afirmat analistul.

Asta nu înseamnă că oamenii continuă să cheltuiască la fel ca înainte. Dimpotrivă. Comportamentul de consum se schimbă, iar oamenii încep să facă diferența între ceea ce este necesar și ceea ce poate fi amânat.

„Schimbările din comportamentul de consum se văd din ce în ce mai pregnant: o reorientare către produsele alimentare de strictă necesitate, o reducere a celorlalte cheltuieli care nu sunt absolut necesare și o focalizare către lucrurile care contează”, a explicat Adrian Negrescu.

Un produs mai scump poate fi înlocuit cu unul mai ieftin, o cumpărătură poate fi amânată, iar banii economisiți astfel pot fi direcționați către alte cheltuieli.

Nunta și evenimentele de familie, priorități de neclintit chiar și în perioade de criză

Printre lucrurile la care oamenii nu vor să renunțe se află evenimentele de familie.

O nuntă, un botez sau o cumetrie nu sunt percepute doar ca simple cheltuieli. Sunt momente în care oamenii vor să fie alături de familie, de rude și de prieteni, iar acest lucru poate cântări mai mult decât presiunea financiară.

„Ăsta e un lucru pozitiv care ne leagă, din punctul meu de vedere, faptul că, indiferent de condițiile economice, de situația în care ne aflăm, întotdeauna încercăm să ajungem la evenimentele de familie, nunți, botezuri, cumetrii, tot ceea ce ține de relaționarea asta cu rudele, cu prietenii, cu cei care ne sunt alături”, a spus Negrescu.

Așa se explică și de ce anumite cheltuieli pot supraviețui într-o perioadă în care alte cumpărături sunt reduse.

O vacanță poate fi mai scurtă. Poate fi aleasă o destinație mai apropiată sau o cazare mai ieftină. Cumpărăturile care nu sunt urgente pot fi amânate. În cazul unui eveniment important pentru familie, însă, prioritățile se schimbă.

Prăpastia dintre marile orașe și regiunile defavorizate: o Românie care consumă diferit

Imaginea unei economii în care unele restaurante sunt pline, oamenii merg în vacanțe sau se cumpără produse premium nu trebuie confundată cu situația financiară a întregii populații.

Există diferențe importante între regiuni, între marile orașe și localitățile mici și, mai ales, între gospodăriile cu venituri diferite.

În 2025, venitul mediu lunar al unei gospodării din România a fost de 9.399 de lei, iar cheltuielile medii au ajuns la 8.037 de lei. În mediul urban, venitul mediu lunar al unei gospodării a fost de 10.732 de lei, iar cheltuielile au ajuns la 9.123 de lei.

Diferențele dintre urban și rural se văd și în nivelul veniturilor. O familie din București sau dintr-un alt mare centru economic poate avea un comportament de consum foarte diferit de cel al unei gospodării dintr-o localitate mică.

„Sunt orașele acestea mai dezvoltate în care, da, consumul rămâne la nivel ridicat, spre deosebire de restul țării, unde, din păcate, asistăm la o prăbușire economică în adevăratul sens al cuvântului”, a afirmat analistul.

Aceasta este evaluarea analistului asupra situației economice și nu o concluzie statistică privind întreaga țară.

Economia gri: banii din consum care nu apar în datele oficiale

Adrian Negrescu mai indică un element atunci când vorbește despre sursele banilor care ajung în consum: economia informală.

„Nu trebuie ignorat faptul că o bună parte din economia românească funcționează în zona gri, adică, altfel spus, românii câștigă bani frumoși din activitățile care nu sunt neapărat impozitate”, a mai spus acesta.

În opinia lui, o parte dintre banii obținuți astfel ajung ulterior în consum, inclusiv în vacanțe, călătorii, automobile premium sau alte bunuri scumpe.

Afirmația sa trebuie însă privită ca o explicație pentru anumite comportamente de consum și nu ca o măsurătoare a întregii economii românești.

De altfel, chiar el atrage atenția că imaginea oferită de consumul premium este doar „o fațetă” a realității și nu reflectă situația financiară a majorității populației.