De la eficiență energetică la economie circulară: sustenabilitatea în retailul alimentar

La intrarea în orice hipermarket, aproape sigur dai peste automatele de reciclare a ambalajelor cu garanție sau peste coșurile separate pentru hârtie, plastic și sticlă. Pentru mulți dintre noi, astea sunt, de fapt, tot ce înseamnă sustenabilitatea într-un retailer: locul unde returnezi ambalaje și primești bani înapoi.

Partea cea mai mare a efortului de sustenabilitate al unui retailer mare se întâmplă însă în altă parte, mult mai puțin vizibilă de la intrare: pe acoperiș, în depozite, în parteneriate cu organizații care redirecționează mâncarea înainte să ajungă la gunoi. Automatul de reciclare de lângă casă e doar vârful vizibil al unui efort mult mai amplu.

Cea mai mare parte a investițiilor de sustenabilitate ale companiei se văd în alte trei direcții: energie, risipă alimentară și ambalaje.

Sustenabilitatea de pe acoperiș: energia pe care o produce, nu doar o consumă, un magazin

Din 2021, Kaufland a investit peste 25 de milioane de euro în instalarea a peste 61.000 de panouri fotovoltaice, care alimentează 94 de magazine și centre logistice din rețea, evitând peste 21.000 de tone de emisii de CO2 pe an. Fiecare magazin nou deschis vine deja cu propria instalație: cel din Pitești, deschis în iulie 2025, are panouri pe o suprafață de peste 1.300 de metri pătrați, iar cel din Titu, deschis în februarie 2026, pe peste 1.800 de metri pătrați. Doar în 2024, compania a mai adăugat 4,5 milioane de euro în panouri fotovoltaice și încă un milion de euro în stații de încărcare pentru mașini electrice. Practic, un magazin mare nu mai e doar un consumator de energie, ci, parțial, și un mic producător al ei.

Sustenabilitatea care ajunge, de fapt, pe masă: risipa alimentară

Pentru Kaufland, reducerea risipei alimentare este o prioritate pe termen lung. Compania și-a propus ca până în 2030 să reducă la jumătate risipa alimentară față de 2019 și face acest lucru atât printr-o gestionare mai atentă a stocurilor, cât și prin redirecționarea produselor care pot fi încă folosite.

În magazine, stocurile sunt planificate în funcție de vânzări, sezonalitate și chiar condițiile meteo, pentru ca volumele să fie cât mai bine adaptate cererii. În același timp, produsele care se apropie de termenul de expirare sunt incluse în sistemul de vânzare accelerată și oferite la preț redus. Atunci când produsele nu mai pot fi comercializate, dar sunt în continuare sigure pentru consum, acestea ajung la ONG-uri și bănci de alimente. În 2024, Kaufland România a donat aproximativ 117 tone de produse, iar în 2025 volumul a ajuns la 586 de tone.

De peste cinci ani, Kaufland lucrează alături de organizații precum Federația Băncilor pentru Alimente și susține inițiative precum Cantina Socială. Numai în 2024, peste 250 de tone de alimente au fost transformate în mai mult de 277.000 de porții de mâncare pentru persoane vulnerabile.

O parte dintre produsele disponibile sunt direcționate și către organizații care au în grijă animale. În 2024, Kaufland a donat în acest scop peste 19.000 de kilograme de produse, iar în 2025, peste 15.000 de kilograme.

Sustenabilitatea care regândește ambalajul: economia circulară

Dincolo de automatele obișnuite de reciclare, Kaufland a introdus „Broscuța”, un sistem nou de colectare a recipientelor goale de produse de igienă sau de curățenie, ce vor fi reciclate pentru a proteja mediul înconjurător. Ideea din spate nu e doar reciclarea, ci tratarea ambalajului ca pe o resursă care se poate refolosi, nu ca pe un deșeu care dispare din calcul odată aruncat. Recent, compania a făcut un nou pas în aceeași direcție, prin continuarea campaniei dublarea garanției SGR direct în aplicația Kaufland Card XTRA, o mișcare mică, dar care se adaugă la același principiu: ambalajul rămâne în circuit cât mai mult timp posibil.

Sustenabilitatea din spatele magazinului

Kaufland arată, prin investițiile și inițiativele sale, cum sustenabilitatea poate deveni parte concretă din modul în care funcționează retailul. Panourile de pe acoperiș, alimentele redirecționate către cei care au nevoie de ele și ambalajele gândite ca resursă, nu ca deșeu, sunt poate mai puțin vizibile pentru client decât automatul de la intrare, dar impactul lor se construiește în timp și cântărește semnificativ în transformarea către un retail mai responsabil. 

Data viitoare când treci pe lângă automatul de reciclare de la intrarea într-un magazin mare, gândește-te la ce se întâmplă deasupra capului tău, pe acoperiș, și în spatele rafturilor, acolo unde mâncarea ia alt drum decât cel spre gunoi, iar ambalajul capătă o a doua viață. Automatul rămâne doar poarta prin care intri într-un sistem mult mai amplu, construit, în cea mai mare parte, acolo unde privirea clientului obișnuit ajunge rareori.