De ce se încălzește Europa mai repede: Impactul aerosolilor

Ritmul de încălzire al Europei depășește de aproape trei ori media de la nivel global, iar specialiștii în climatologie indică o cauză pe cât de surprinzătoare, pe atât de paradoxală: aerul din ce în ce mai curat. O cercetare recentă arată că scăderea poluării industriale din ultimele decenii a dus la dispariția neintenționată a unui „scut” format din aerosoli, care avea rolul de a reflecta radiațiile solare și de a ascunde dimensiunea reală a efectului de seră.

Din cauza eliminării acestei bariere protectoare, continentul european se confruntă în prezent cu efectele depline ale schimbărilor climatice, transformând episoadele de căldură extremă într-un fenomen obișnuit.

Oamenii de știință au publicat în revista Geophysical Research Letters un studiu prin care oferă o explicație pentru ritmul accelerat în care cresc temperaturile din Europa Occidentală, evoluție care a depășit estimările modelelor climatice anterioare.

Potrivit cercetătorilor, temperatura medie a verilor din Europa de Vest a crescut cu aproximativ 2,3 grade Celsius din 1980, în timp ce media globală a crescut cu numai 0,8 grade Celsius în aceeași perioadă.

Această diferență i-a surprins pe climatologi, care au căutat ani la rând explicații pentru faptul că Europa se încălzește de aproape trei ori mai repede decât planeta în ansamblu.

Cum a eliminat reducerea poluării industriale „scutul” climatic al Europei

Explicația propusă de noul studiu nu pune sub semnul întrebării efectul gazelor cu efect de seră, ci adaugă o piesă importantă din puzzle.

Timp de zeci de ani, centralele pe cărbune, industria și alte surse de poluare au emis în atmosferă cantități importante de aerosoli de sulfat. Aceste particule reflectă o parte din radiația solară înapoi în spațiu și au avut, fără să își propună acest lucru, un efect de răcire asupra climei.

Practic, aerosolii au acționat ca o perdea fină care a redus cantitatea de energie solară ajunsă la suprafața Pământului, scrie sciencex.com

Odată cu introducerea unor norme de mediu mai stricte și reducerea emisiilor industriale, concentrația acestor particule a scăzut semnificativ.

Consecința este că o parte din încălzirea provocată de gazele cu efect de seră, care până acum era „ascunsă”, a devenit vizibilă.

Autorii studiului arată că reducerea poluării cu aerosoli a contribuit la intensificarea încălzirii estivale din Europa, peste efectul produs exclusiv de creșterea concentrației de dioxid de carbon și a altor gaze cu efect de seră.

Undele Rossby și mecanismul atmosferic din spatele „cupolelor de căldură”

Cercetătorii au identificat și mecanismul atmosferic care amplifică acest fenomen.

Este vorba despre undele Rossby, oscilații naturale ale curentului jet – fluxul puternic de air care circulă la mare altitudine în emisfera nordică.

În anumite condiții, aceste unde devin aproape staționare și blochează circulația normală a maselor de aer.

Rezultatul este apariția unor adevărate „cupole de căldură”, care împiedică pătrunderea aerului rece și mențin temperaturi extrem de ridicate timp de mai multe zile sau chiar săptămâni.

Potrivit studiului, reducerea aerosolilor a favorizat tocmai formarea acestor configurații atmosferice persistente, ceea ce explică frecvența și intensitatea valurilor de căldură din ultimii ani.

De ce au eșuat vechile modele climatice în estimarea temperaturilor

Una dintre concluziile importante ale cercetării este că multe modele climatice utilizate până acum au surprins corect influența gazelor cu efect de seră, însă au subestimat impactul modificărilor circulației atmosferice.

Comparând simulările climatice cu observațiile reale, cercetătorii au constatat că modelele reproduceau doar aproximativ jumătate din încălzirea suplimentară observată în Europa.

Motivul este că acestea estimau un efect prea slab al undelor Rossby asupra temperaturilor estivale.

Atunci când oamenii de știință au recalibrat modelele pentru a reflecta mai bine comportamentul acestor unde atmosferice, temperaturile simulate au devenit mult mai apropiate de cele înregistrate în realitate.

Descoperirea ar putea conduce la îmbunătățirea prognozelor climatice regionale și la estimări mai precise privind frecvența viitoarelor valuri de căldură.

Un aer mai curat pentru sănătate, dar veri mult mai toride

Autorii studiului subliniază că rezultatele nu înseamnă că reducerea poluării atmosferice este o măsură greșită.

Dimpotrivă, diminuarea concentrației de aerosoli a adus beneficii majore pentru sănătatea populației, reducând numărul bolilor respiratorii și cardiovasculare asociate poluării.

Însă această evoluție a avut și un efect secundar neașteptat: a eliminat un factor care masca parțial încălzirea globală.

Cu alte cuvinte, Europa respiră astăzi un air mai curat, dar resimte mai intens efectele schimbărilor climatice.

Ce urmează pentru Europa în anii următori

Cercetătorii avertizează că efectul produs de reducerea aerosolilor se va diminua treptat, deoarece concentrațiile acestora au scăzut deja considerabil.

În anii următori, principalul motor al încălzirii va rămâne acumularea gazelor cu efect de seră în atmosferă.

Tocmai de aceea, autorii studiului consideră că strategiile de adaptare la schimbările climatice trebuie să țină cont atât de reducerea poluării, cât și de riscul unor valuri de căldură din ce în ce mai intense.

Concluzia cercetării este că cerul mai curat nu provoacă schimbările climatice, ci face mai vizibilă încălzirea deja produsă de emisiile de gaze cu efect de seră. În lipsa particulelor care reflectau o parte din radiația solară, Europa resimte acum întreaga intensitate a acestui fenomen, iar verile extreme ar putea deveni noua normalitate.