De ce legumele și fructele moderne nu mai au gustul de altădată

O salată de roșii zemoase? Cine poate rezista? Totuși, de ce nu mai au gust legumele? Intri în piață și ești întâmpinat de un adevărat spectacol vizual. Roșii rotunde și lucioase, căpșuni uriașe care par desenate și mere fără nicio pată. Comercianții își aranjează meticulos marfa, iar cumpărătorii se opresc, analizează și compară prețurile dintre produsele românești și cele de import. Totuși, sub această coajă impecabilă, realitatea din farfurie este adesea o dezamăgire. Gustul și parfumul de altădată au dispărut aproape complet.

Goana după profit a șters sute de soiuri românești. În spatele acestei „perfecțiuni” de pe rafturi se ascunde o industrie axată pe rezistență și profit, în detrimentul calității. Pentru a rezista la transport și a rămâne proaspete cât mai mult timp, legumele și fructele sunt culese înainte de a fi coapte complet. Deși reușesc să acumuleze zaharuri, ele nu mai apucă să își dezvolte compușii aromatici care le dau savoarea specifică. Mai grav este că, în ultimele decenii, goana după producții masive a dus la dispariția a sute de soiuri tradiționale românești. Locul lor a fost luat de hibrizi modificați pentru a rezista depozitării îndelungate.

Cei care lucrează pământul recunosc că esteticul nu înseamnă neapărat și calitate. „În general, marfa frumoasă nu e și bună la gust. O roșie, când este un pic mai moale, înseamnă că are gust, pentru că conține mai mult zahăr”, precizează Adriana Peltea, producător local, conform TVR Info.

Până la lipsa de aromă, specialiștii vorbesc și despre substanțele folosite pentru ca produsele să arate „ca scoase din revistă”. De multe ori, aspectul de laborator ascunde excese greu de imaginat. „Sunt atractive vizual, numai că ai decepții atunci când le consumi. Nu au aromă, nu au parfumul. Acolo putem să credem că s-a intervenit foarte mult pe zona tehnologică: s-au aplicat substanțe de creștere, fertilizare în exces, regulatori de creștere sau chiar hormoni”, precizează Costel Vînătoru, cercetător la Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău.

Pe lângă dezamăgirea papilelor gustative, transformarea agriculturii vine și cu un cost nutrițional. Studiile recente arată că fructele și legumele de astăzi sunt mai sărace în vitamine decât cele cultivate de bunicii noștri în urmă cu câteva decenii.