Datoria României a trecut pragul de 60% din PIB. Nazare anunță ce cheltuieli nu mai poate majora Guvernul

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, avertizează că depășirea pragului de 60% din PIB al datoriei publice limitează posibilitatea Guvernului de a aproba noi cheltuieli. Potrivit acestuia, Legea responsabilității fiscal-bugetare nu mai permite creșteri suplimentare ale anvelopei totale de personal, iar această constrângere trebuie luată în calcul inclusiv la elaborarea noii legi a salarizării. Estimările Ministerului Finanțelor indică o creștere a datoriei publice până la 63,9% din PIB în 2028.

„Cu o datorie publică de peste 60% din PIB, disciplina fiscal-bugetară este o obligație, nu o opțiune. Legea responsabilității fiscal-bugetare nu permite Guvernului aprobarea de cheltuieli suplimentare, cât timp pragul datoriei este depăşit”, a transmis miercuri ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare.

Oficialul a prezentat în ședința de Guvern situația actualizată privind implicațiile Legii responsabilității fiscal-bugetare, după ce cele mai recente date Eurostat au indicat că datoria publică a României a ajuns la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026.

Depășirea pragului de 60% activează reguli suplimentare privind controlul cheltuielilor și reducerea graduală a datoriei publice.

Nazare: Guvernul nu poate majora cheltuielile totale de personal

Ministrul Finanțelor explică faptul că depășirea pragului legal impune limite clare pentru asumarea unor noi angajamente bugetare.

„Ce înseamnă concret acest lucru: România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare. Cât timp datoria se menține la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială”, a explicat Alexandru Nazare.

În aceste condiții, orice inițiativă cu impact asupra bugetului trebuie fundamentată în limitele cadrului fiscal-bugetar și ale plafoanelor de cheltuieli stabilite prin Strategia fiscal-bugetară. Nazare avertizează că trebuie evaluate atât costurile imediate ale unor asemenea măsuri, cât și efectele lor pe termen mediu.

„Această abordare trebuie să constituie cadrul de referință inclusiv pentru definitivarea noii legi a salarizării, dar și pentru celelalte inițiative cu impact asupra cheltuielilor permanente”, a precizat ministrul interimar al Finanțelor.

Noua lege a salarizării, sub constrângerile datoriei publice

Alexandru Nazare subliniază că menținerea datoriei publice peste 60% din PIB impune restricții suplimentare inclusiv asupra cheltuielilor de personal.

Eventualele priorități sau realocări bugetare trebuie astfel realizate în interiorul anvelopelor deja stabilite, fără să genereze presiuni suplimentare asupra deficitului și datoriei publice.

„De aceea, în discuția privind noua lege a salarizării dar şi în alte inițiative ale acestei perioade, trebuie să avem o imagine completă și realistă asupra măsurilor pe care ni le putem permite și asupra riscurilor ulterioare - orice noi măsuri adoptate trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar. În acest moment, Legea responsabilității fiscal-bugetare nu mai permite creşteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal”, a avertizat Alexandru Nazare.

România se află, în același timp, în procedură de deficit excesiv, iar planul de consolidare fiscală convenit cu Comisia Europeană stabilește limite pentru ritmul de creștere a cheltuielilor.

Datoria publică ar putea ajunge la 63,9% din PIB în 2028

Ministerul Finanțelor estimează că datoria publică va continua să crească în următorii ani, înainte de a intra pe o traiectorie descendentă.

„Estimările actuale arată că datoria publică ar putea ajunge la 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028, urmând, ulterior, intrarea treptată pe o traiectorie descendentă, însă doar în condițiile menținerii parcursului de reducere a deficitului bugetar. Tocmai de aceea, deciziile pe care le luăm azi au efect pentru mai mulți ani, nu doar pentru bugetul anului următor”, a declarat ministrul interimar al Finanțelor.

Pentru 2026, deficitul ESA este estimat la 6% din PIB, după 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024.

Nazare: România a trecut „la limită” testele privind ratingul de țară

Ministrul atrage atenția și asupra evaluărilor agențiilor internaționale de rating și susține că menținerea calificativului de investiții obligă România să continue consolidarea fiscală.

„România a trecut la limită testele recente privind ratingul de țară. Acest lucru obligă la prudență, disciplină și consecvență în fiecare decizie cu impact bugetar”, a afirmat Alexandru Nazare.

Potrivit datelor prezentate de ministru, deficitul cash s-a redus în primul semestru din 2026 la aproximativ 42 de miliarde de lei, de la 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025, în timp ce deficitul primar a scăzut cu aproape 74%.

Veniturile bugetare au crescut cu aproximativ 32 de miliarde de lei, iar cheltuielile totale au fost menținute sub control, în pofida majorării costurilor cu dobânzile.

„Aceste rezultate au contat direct în protejarea calificativului de investiții. În ultimele luni am condus la foc continuu, alături de echipa Ministerului Finanțelor și în coordonare cu BNR, dialogul tehnic cu agențiile internaționale de rating, prezentând execuția bugetară, măsurile de consolidare, reformele și traiectoria pe care România și-a asumat-o”, a explicat ministrul Finanțelor.

Nazare spune că obiectivul discuțiilor a fost evitarea pierderii calificativului de investiții, însă avertismentele agențiilor de rating rămân.

„Agențiile de rating transmit un semnal clar: România trebuie să continue consolidarea fiscală și să demonstreze că poate evita blocajele și derapajele care ar afecta credibilitatea finanțelor publice”, a precizat Alexandru Nazare.

Ministrul Finanțelor avertizează asupra „promisiunilor bugetare fără acoperire”

În acest context, ministrul susține că Guvernul trebuie să analizeze cu prudență orice nouă măsură care generează cheltuieli permanente.

„Este obligatoriu să alegem foarte atent ce angajamente permanente ne asumăm în perioada următoare. O derogare de la regulile fiscal-bugetare nu este o simplă formalitate: poate pune sub semnul întrebării credibilitatea și stabilitatea țării și poate expune România la riscuri suplimentare într-o perioadă volatilă”, a avertizat Alexandru Nazare.

În paralel, Executivul trebuie să finalizeze jaloanele PNRR în termenele asumate și să răspundă nevoilor economiei și societății fără să afecteze procesul de consolidare fiscală.

„România nu poate reveni la acumularea de dezechilibre şi nu îşi permite promisiuni bugetare fără acoperire”, a transmis ministrul interimar al Finanțelor.

Nazare susține că reducerea deficitului și stabilizarea datoriei publice ar trebui să permită, în timp, diminuarea cheltuielilor cu dobânzile și eliberarea unor resurse pentru investiții și servicii publice.

„Consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Scopul este să reconstruim spațiul bugetar care să ne permită, în anii următori, să facem politici publice și investiții fără să lăsăm nota de plată generațiilor următoare”, a conchis Alexandru Nazare.