Daniel Zamfir, după promulgarea legii care poate debloca hidrocentrale vechi: „O mare victorie în lupta cu sabotorii României”

Senatorul PSD Daniel Zamfir, liderul grupului social-democrat din Senat, salută promulgarea de către președintele Nicușor Dan a legii care permite modificarea limitelor unor arii naturale protejate pentru continuarea unor amenajări hidroenergetice începute înainte de 29 iunie 2007. Actul normativ, inițiat în 2022 și ajuns la promulgare după aproape patru ani de dispute politice, contestații la Curtea Constituțională și o cerere de reexaminare formulată chiar de șeful statului, a fost promulgat miercuri.

„O mare victorie în lupta cu sabotorii României”, și-a intitulat Zamfir postarea de pe Facebook.

„Astăzi, Președintele României a promulgat legea pentru care mă lupt de 4 ani cu useriștii și ONG-urile din dotare!”, a scris senatorul PSD.

Zamfir susține că noua reglementare va permite continuarea construcției hidrocentralelor ale căror lucrări au început înainte ca terenurile pe care se află să intre sub regimul unor arii protejate.

„Putem continua construcția hidrocentralelor începute înainte ca ele să fie incluse - din neglijență sau intenționat - în regimul ariilor protejate unde continuarea lucrărilor era practic blocată prin acțiunea concertată a «apărătorilor mediului» cu vădite interese împotriva independenței energetice a României!”, afirmă liderul senatorilor PSD.

Ce prevede legea promulgată de Nicușor Dan

Legea completează articolul 56¹ din OUG 57/2007 privind ariile naturale protejate și creează o derogare pentru anumite investiții hidroenergetice vechi.

Concret, Ministerul Mediului va putea modifica limitele unei arii naturale protejate, prin scoaterea unor suprafețe din interiorul acesteia, dacă pe terenurile respective existau, la 29 iunie 2007, obiective de investiții hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat, iar lucrările erau deja în curs de execuție ori fuseseră demarate anterior acestei date. Modificarea trebuie făcută în termen de 60 de zile de la solicitarea beneficiarului.

Noile limite trebuie trasate astfel încât amenajarea hidroenergetică, drumurile de acces, stațiile și rețelele de transport și distribuție aferente să rămână în afara ariei naturale protejate. Legea impune și o zonă-tampon de minimum 100 de metri între amenajare și noua limită a ariei protejate.

Un aspect important este că, potrivit interpretării date de majoritatea CCR, această derogare privește ariile naturale protejate de interes național, nu scoate automat terenurile din siturile Natura 2000. Curtea a arătat că normele europene privind protecția păsărilor și evaluarea impactului asupra mediului continuă să fie aplicabile, după caz.

Prin urmare, promulgarea legii nu înseamnă că orice proiect hidroenergetic aflat într-o zonă protejată poate continua automat, indiferent de celelalte regimuri de protecție sau de procedurile de mediu incidente.

Legea conține și derogări privind evaluarea impactului asupra mediului

Actul normativ are și o a doua componentă, distinctă de hidrocentralele vechi. Este modificată Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului.

Sunt introduse excepții pentru proiectele sau părțile de proiecte care au ca obiectiv unic apărarea și securitatea națională ori reacția la situații de urgență, precum și pentru proiectele care contribuie la aceste obiective și sunt desemnate prin hotărâri ale CSAT.

De asemenea, regimul Legii 292/2018 nu se aplică, potrivit noii formulări, capacităților existente de producere sau transport al energiei electrice aflate în arii protejate atunci când asupra lor sunt efectuate lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare.

Tocmai aceste completări au constituit unul dintre principalele puncte de conflict juridic din jurul legii.

Un proiect respins inițial de Senat și de comisiile parlamentare

Inițiativa legislativă a fost depusă în noiembrie 2022 de un grup numeros de parlamentari PSD, printre care Daniel Zamfir.

Parcursul său a fost însă unul neobișnuit de lung și conflictual. În decembrie 2022, mai multe comisii ale Senatului au dat rapoarte negative, iar plenul Senatului a respins proiectul, cu 54 de voturi pentru respingere, 36 împotrivă și 23 de abțineri. În aprilie 2023, Guvernul a transmis, la rândul său, un punct de vedere negativ, iar în aprilie 2024 comisiile de fond din Camera Deputaților au propus respingerea inițiativei.

Situația s-a schimbat în toamna anului 2025. Proiectul a fost retrimis comisiilor pentru un raport suplimentar, iar pe 15 octombrie 2025 Camera Deputaților l-a adoptat, în calitate de Cameră decizională, cu 262 de voturi pentru și 33 împotrivă. În această etapă au fost introduse și o serie de amendamente importante, inclusiv termenul de 60 de zile și prevederile referitoare la CSAT și la evaluarea de mediu.

Nicușor Dan a atacat legea la CCR

În noiembrie 2025, președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională. Printre criticile formulate s-au numărat riscul modificării limitelor ariilor protejate fără garanții de mediu suficiente, posibila incompatibilitate cu directivele europene, derogările de la evaluarea impactului asupra mediului, atribuțiile acordate CSAT și încălcarea principiului bicameralismului, în condițiile în care forma adoptată de Camera Deputaților cuprindea modificări importante față de cea respinsă de Senat.

CCR a respins însă, prin Decizia 735 din 24 iunie 2026, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că legea este constituțională în raport cu criticile formulate. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi.

A existat și o opinie separată, potrivit căreia legea ar fi trebuit declarată neconstituțională atât pentru încălcarea principiului bicameralismului, cât și din perspectiva dreptului la un mediu sănătos și a regimului european de protecție a ariilor naturale.

Președintele a cerut apoi reexaminarea legii

După ce a pierdut disputa la CCR, Nicușor Dan a folosit și a doua pârghie constituțională aflată la dispoziția sa și a trimis legea Parlamentului pentru reexaminare, în august 2026.

Președintele a cerut parlamentarilor, între altele, să verifice dacă proiectele aprobate cu zeci de ani în urmă își mai păstrează fezabilitatea tehnică, utilitatea energetică și sustenabilitatea economică. În cererea de reexaminare se arăta că simpla existență a unei aprobări de dinainte de 29 iunie 2007 nu demonstrează automat că investiția mai este justificată aproape două decenii mai târziu. Șeful statului a remarcat și că legea nu stabilește un termen-limită până la care beneficiarii pot solicita derogarea.

Parlamentul nu și-a însușit însă criticile. Senatul a menținut legea cu 92 de voturi pentru, 16 împotrivă și două abțineri, iar pe 26 august Camera Deputaților a adoptat-o din nou, cu 234 de voturi pentru, 32 împotrivă și două abțineri. Legea a fost retrimisă la promulgare pe 31 august.

Șapte proiecte hidroenergetice, în centrul disputei

Legea nu enumeră nominal hidrocentralele cărora li se aplică, ci stabilește criterii generale. În dezbaterea politică și energetică au fost însă indicate șapte investiții care ar putea beneficia de noul cadru: Livezeni-Bumbești, Răstolița, Cornetu-Avrig, Pașcani, Surduc-Siriu, Cerna-Motru-Tismana și Cerna-Belareca.

O serie dintre aceste proiecte au fost în ultimii ani subiectul unor procese declanșate de organizații de mediu.

La Răstolița, spre exemplu, Declic și Bankwatch au obținut în instanță suspendarea acordului de mediu, precum și suspendarea unei hotărâri de Guvern prin care peste 30 de hectare de pădure urmau să fie scoase din fondul forestier. În mai 2026, Înalta Curte a menținut suspendarea hotărârii Guvernului.

Și acordul de mediu pentru Livezeni-Bumbești a fost contestat în instanță. Raportul Hidroelectrica pentru 2025 arată că, până la soluționarea litigiului, nu se desfășurau activități în cadrul proiectului.

În acest context, acuzațiile lui Zamfir la adresa ONG-urilor reprezintă poziția politică a senatorului PSD. În cazurile în care lucrările au fost suspendate, măsurile efective de suspendare au fost dispuse de instanțe, în urma acțiunilor introduse de organizațiile de mediu.

Zamfir: „România trebuie să termine aceste hidrocentrale”

Daniel Zamfir susține că statul nu își mai poate permite să lase nefinalizate investițiile începute cu decenii în urmă.

„România trebuie să termine aceste hidrocentrale în care a investit peste un miliard de euro!!! România trebuie să producă cât mai multă energie ieftină și să pună OAMENII PE PRIMUL LOC!”, afirmă senatorul PSD.

„România trebuie să devină independentă energetic și să se dezvolte în ciuda eforturilor susținute ale unor ONG-uri care blochează de ani de zile proiectele majore de infrastructură ale României!”, mai susține Daniel Zamfir.