Dan Motreanu (PNL): Anticipatele poate nu vor schimba radical procentele, dar pot schimba realitatea politică. Alegerile sunt și un mecanism de selecție internă a liderilor

Secretarul general al Partidului Național Liberal, Dan Motreanu, a transmis marți o reacție fermă în urma declarațiilor făcute de președintele României cu privire la criza politică actuală, subliniind că există deja pe masa Parlamentului o soluție concretă și responsabilă pentru deblocarea țării: votarea noului Cabinet condus de premierul desemnat.

Motreanu a respins însă ideea lansată de Nicușor Dan, care a refuzat alegerile anticipate. ”Anticipatele poate nu vor schimba radical procentele, dar pot schimba realitatea politică. Alegerile sunt și un mecanism de selecție internă a liderilor”, a spus Motreanu.

Motreanu a aprobat apelul șefului statului de a pune interesul național mai presus de mizele politice de partid, punctând însă că PNL, USR și UDMR au făcut deja acest pas prin construirea unei formule de guvernare asumate public.

Liderul liberal a criticat atitudinea PSD, arătând că aceștia au contribuit la demiterea fostului executiv alături de AUR, iar în prezent refuză să susțină varianta de guvernare propusă de coaliția de centru-dreapta.

„Respingerea acestui Guvern nu produce automat o altă majoritate. Ne poate întoarce, practic, la punctul din care am plecat pe 5 mai: noi negocieri, o nouă desemnare și aceeași întrebare – cine își asumă guvernarea transparent și cu ce majoritate?”, a declarat Dan Motreanu.

Secretarul general al PNL a adăugat că un vot negativ dat Cabinetului Mureșan va ridica semne de întrebare inevitabile privind adevăratele intenții ale PSD: dacă s-a urmărit rezolvarea crizei sau doar preluarea controlului politic prin impunerea unui premier propriu.

Declarațiile integrale ale lui Dan Motreanu:

”Declarațiile de astăzi ale președintelui României trebuie tratate cu toată seriozitatea. În multe dintre lucrurile spuse există sigur un punct asupra căruia suntem de acord: această criză trebuie să se încheie. Întrebarea este cum și când. Astăzi există o soluție concretă în fața Parlamentului: un premier desemnat, un program de guvernare, o echipă și trei partide – PNL, USR și UDMR – care și-au asumat public responsabilitatea guvernării. Cum? Prin votarea Guvernului Mureșan. Când? Mâine. Respingerea acestui Guvern nu produce automat o altă majoritate. Ne poate întoarce, practic, la punctul din care am plecat pe 5 mai: noi negocieri, o nouă desemnare și aceeași întrebare – cine își asumă guvernarea transparent și cu ce majoritate? Președintele a cerut partidelor să privească dincolo de propriul interes politic și să pună pe primul loc interesul național. Este exact ceea ce trebuie făcut. PNL, USR și UDMR au făcut un pas în această direcție și au construit împreună o formulă de guvernare. PSD, în schimb, a participat alături de AUR la demiterea Guvernului și refuză acum susținerea soluției aflate pe masa Parlamentului. Cine provoacă o criză are și responsabilitatea de a contribui la ieșirea din ea. Dacă PSD respinge mâine Guvernul Mureșan, votul său va ridica o întrebare politică inevitabilă: care a fost, de fapt, obiectivul urmărit prin demiterea Guvernului? Rezolvarea crizei sau obținerea unei alte formule de putere – cu un premier PSD ori cu un Guvern asupra căruia PSD să aibă control politic? Nici alegerile anticipate nu reprezintă scenariul pe care ni-l dorim. Dar teama de anticipate nu poate deveni motivul pentru care România este de cinci luni într-o incertitudine politică. Stabilitatea nu înseamnă prelungirea interimatului. Înseamnă un Guvern cu puteri depline, o majoritate transparentă și responsabilități politice și asumări clare. S-a pierdut deja prea mult timp. Dacă procedurile constituționale ar fi fost parcurse mai repede, România ar fi putut fi astăzi mult mai aproape de o soluție politică durabilă. Și da, anticipatele poate nu vor schimba radical procentele. Dar pot schimba realitatea politică. Alegerile produc un mandat politic nou. Alegerile sunt și un mecanism de selecție internă a liderilor. După ultimele alegeri, au fost schimbați trei președinți de partide și s-a format o coaliție pro-europeană. După scrutin, negocierile pornesc de la un nou mandat politic.”