Cutremure devastatoare în 2026: Este Pământul mai activ seismic decât în anii trecuți?

Mai multe cutremure puternice au lovit în 2026 regiuni diferite ale lumii, unele dintre ele provocând sute sau chiar mii de victime, relatează Al Jazeera.
Succesiunea seismelor a alimentat întrebările privind o posibilă intensificare a activității seismice la nivel global și i-a determinat pe specialiști să compare datele din acest an cu statisticile ultimului deceniu.
În ultimele săptămâni, trei cutremure cu magnitudinea de cel puțin 7 s-au produs în Indonezia, Columbia și Mexic.
În iunie, nordul Venezuelei a fost afectat de două seisme puternice produse la un interval relativ scurt.
Seria de evenimente a readus în discuție întrebarea dacă 2026 este un an neobișnuit din punct de vedere seismic.
Cele mai puternice cutremure din 2026
Potrivit Serviciului Geologic al Statelor Unite (USGS), în întreaga lume sunt detectate aproximativ 20.000 de cutremure în fiecare an, ceea ce înseamnă în jur de 55 de seisme pe zi. Majoritatea sunt prea slabe pentru a fi simțite de populație.
Situația se schimbă atunci când magnitudinea ajunge la 6, nivel la care cutremurele pot provoca pagube importante, în funcție de adâncime, localizarea epicentrului și vulnerabilitatea construcțiilor.
Cel mai puternic seism raportat în 2026 a avut magnitudinea 7,8 și s-a produs în iunie în largul insulei Mindanao din Filipine.
Cutremurele cu magnitudinea 7,2 și 7,5 produse în Venezuela în aceeași perioadă au provocat, de asemenea, pierderi umane considerabile.
În iulie, un cutremur puternic a lovit Mexicul, iar în august au fost raportate seisme cu magnitudinea de cel puțin 7,4 în Columbia și Indonezia.
Cât de neobișnuit este anul 2026?
Datele din ultimii zece ani arată că activitatea seismică din 2026 nu reprezintă, cel puțin până acum, o abatere majoră de la valorile obișnuite.
Între 2016 și 2025, planeta a înregistrat în medie aproximativ 133 de cutremure cu magnitudinea de 6 sau mai mare în fiecare an.
Cel mai puține au fost raportate în 2024, când au fost înregistrate 99, iar cel mai multe în 2021, cu 157 de astfel de seisme.
Până la jumătatea lunii august 2026 au fost înregistrate la nivel mondial 91 de cutremure cu magnitudinea de cel puțin 6, dintre care 11 au depășit magnitudinea 7.
Cifrele sunt ușor peste ritmul mediu al ultimului deceniu, însă se încadrează în continuare în intervalul considerat normal.
Un alt indicator important este că, până în acest moment, niciun cutremur din 2026 nu a atins magnitudinea 8 sau 9, niveluri asociate unora dintre cele mai devastatoare evenimente seismice.
Magnitudinea nu este singurul factor care contează
Impactul unui cutremur nu este determinat exclusiv de magnitudinea sa. Adâncimea la care se produce, distanța față de zonele dens populate și rezistența clădirilor sunt factori esențiali în stabilirea numărului de victime și a nivelului pagubelor.
Din acest motiv, unele dintre cele mai distrugătoare cutremure din ultimul deceniu nu au fost neapărat și cele mai puternice înregistrate.
Un seism de magnitudine mai mică poate provoca un dezastru major dacă lovește în apropierea unui oraș mare, la mică adâncime și într-o regiune cu infrastructură vulnerabilă.
Specialiștii exclud existența unui așa-numit sezon al cutremurelor. Analizele pe perioade lungi arată că seismele se produc pe tot parcursul anului, fără un tipar sezonier constant.
Stresul tectonic acumulat de-a lungul falilor se formează în perioade care pot dura zeci, sute sau chiar mii de ani.
Din acest motiv, activitatea seismică nu poate fi legată de un ciclu anual și nici nu există, în prezent, o metodă prin care oamenii de știință să poată spune cu exactitate când și unde se va produce următorul cutremur major.
Seismologii pot calcula însă probabilitatea producerii unui cutremur puternic într-o anumită regiune într-un anumit interval de timp.
Sistemele moderne de avertizare nu prezic cutremurele, ci detectează rapid un seism după ce acesta a început și pot transmite alerte înainte ca undele seismice mai puternice să ajungă în anumite zone.
Cercul de Foc al Pacificului, cea mai activă zonă seismică
Cea mai mare parte a activității seismice globale este concentrată în jurul Oceanului Pacific. Cunoscut drept Cercul de Foc al Pacificului, acest arc tectonic se întinde de-a lungul coastei vestice a Americilor, continuă spre Extremul Orient rus și Japonia și ajunge până în Asia de Sud-Est și Noua Zeelandă.
Aproximativ 90% dintre cutremurele produse la nivel mondial au loc în această zonă, care include țări precum Japonia, Filipine și Indonezia.
O altă regiune importantă este centura alpină, care pornește din zona Java și traversează Himalaya, continuând spre Turcia și Marea Mediterană.
Această zonă este responsabilă pentru aproximativ 17% dintre cele mai mari cutremure ale lumii.
Cele mai puternice cutremure înregistrate
Cel mai puternic cutremur măsurat vreodată a avut magnitudinea 9,5 și s-a produs la Valdivia, în Chile, pe 22 mai 1960.
Seismul a generat un tsunami care a traversat Oceanul Pacific și a afectat mai multe țări.
Al doilea cel mai puternic cutremur înregistrat a avut magnitudinea 9,2 și s-a produs în 1964 în regiunea Prince William Sound din Alaska.
Pe 26 decembrie 2004, un cutremur cu magnitudinea estimată între 9,1 și 9,3 s-a produs în largul coastelor Sumatrei.
Seismul a declanșat unul dintre cele mai devastatoare tsunamiuri din istoria modernă, valurile afectând mai multe țări din Oceanul Indian și provocând aproximativ 228.000 de victime.
Datele disponibile pentru 2026 indică, așadar, o activitate seismică ridicată în anumite perioade și regiuni, dar nu oferă dovezi că planeta ar fi intrat într-o perioadă neobișnuită de activitate tectonică.
Succesiunea unor cutremure puternice poate fi impresionantă, însă, la nivel global, valorile rămân în limitele variațiilor observate în mod normal de seismologi.
Comentarii (0)
Articole similare
ExternGreutatea sub control: Drumul de la dietă și sport la tratamente și intervenții medicale / Urmărește dezbaterea LIVE de la ora 10.00
ExternCe ar face NATO dacă Putin ar ataca un stat membru. Alianța ar fi pregătit deja un plan de ripostă (Bild)
ExternSituație absurdă după scandalul azilelor din Bihor. Viorel Pașca: „Nu avem nicio informație unde se află acest bolnav”
Extern