Cum ar putea criza locuințelor și un plan de expropriere să propulseze stânga radicală la putere în capitala Germaniei

Aproape 2,4 milioane de germani cu drept de vot au început să meargă la urne, duminică, pentru a-și alege parlamentul regional din Berlin, una dintre principalele dezbateri din campanie fiind situația alarmantă a locuințelor din capitala germană.

Situația este delicată pentru CDU, din care provine actualul primar și care se află umăr la umăr în sondaje cu partidul Die Linke, stânga radicală, ambele fiind creditate cu aproximativ 20% din voturi. Ele sunt urmate îndeaproape de AfD, cu 18% din intenţiile de vot, Verzii cu 16%, în timp ce SPD este la o cotă de 10-12%.

Conform Euronews și POLITICO, candidații stângii și verzilor au propus locuințe noi și chiar preluarea blocurilor de apartamente deținute de giganții imobiliari ca parte a unui plan de reducere a chiriilor.

Acest plan care vizează peste 3.000 de apartamente ar putea să-l înlăture pe primarul conservator al capitalei Germaniei și, potențial, să inaugureze primul primar de extremă stânga de la căderea Zidului Berlinului: pe Elif Eralp.

Este o idee care are un sprijin larg într-un oraș care, istoric, a înclinat spre stânga.

Odată un oraș cunoscut pentru chiriile ieftine care au contribuit la cultivarea unei culturi internaționale boeme, locuințele accesibile au devenit o problemă deosebit de presantă în capitala Germaniei în ultimii ani. Mai puțin de unul din șase locuitori ai orașului deține locuința în care locuiește, în timp ce chiriile au crescut cu aproximativ 70% în ultimul deceniu.

Agenția turcă de știri Anadolu spune că partidul de stânga din Germania se bucură de o renaștere politică după ce a câștigat un nou val de sprijin din partea tinerilor alegători. Pentru campania sa de la Berlin, partidul s-a inspirat din primarul orașului New York, Zohran Mamdani, folosindu-i accentul pe problemele costului vieții ca model.

Aproape 60 la sută dintre alegători au susținut exproprierea proprietăților de la marile companii imobiliare într-un referendum din 2021. Organizația care a inițiat acel referendum estimează că orașul ar putea cumpăra cu forța până la 220.000 de apartamente pentru până la 60% din valoarea lor de piață — în valoare totală de 18 miliarde de euro. Acei bani, susțin ei, ar putea fi recuperați de oraș pe parcursul unui secol din veniturile din chirii.

Candidatul CDU spune că efectul va fi invers

Stefan Evers, principalul candidat al CDU la Berlin, spune că teama de o victorie a partidului de stânga afectesză deja piața imobiliară a orașului.

"Multe companii de locuințe se feresc mult de Berlin pur și simplu pentru că această dezbatere are deja loc astăzi, pentru că există un partid politic care ar putea ajunge la putere și chiar vrea să implementeze acest lucru", a declarat el pentru televiziunea RTL.

Conform acestuia, efectul va fi oprirea construcției de apartamente noi și creșterea prețului chiriilor „și asta este exact opusul a ceea ce ne dorim."

Dreapta critică planul de exproprieri

Între timp, partidele de dreapta au criticat planurile de expropriere din Berlin, inclusiv Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreapta, care are un rezultat neașteptat de puternic de 18% — plasându-se pe locul trei, la doar câteva puncte procentuale în spatele partidului de stânga.

"Cu partidul de stânga, mai presus de toate, ceea ce primești este noul socialism", a declarat Kristin Brinker, principala candidată a AfD la Berlin, pentru Welt TV.

„Știm — dacă privim înapoi — că Berlinul a trecut deja prin socialism, iar având în vedere starea pieței imobiliare de atunci, asta este ceva ce mulți oameni nu își doresc”.

Obstacole legale

O comisie de experți a concluzionat că propunerea de expropriere a locuințelor este fezabilă din punct de vedere legal, implementarea ei ar fi dificilă.

O astfel de mișcare s-ar baza pe articolul 15 din constituția Germaniei, care permite transferul "pământului, resurselor naturale și mijloacelor de producție" către "proprietate comună". Dar această prevedere nu a fost niciodată aplicată.

Dacă ar fi implementată, politica de expropriere ar fi aproape sigur contestată în fața Curții Constituționale, experții argumentând că judecătorii ar putea decide în oricare dintre sensuri.

Guvernul lui Merz a promis să prevină exproprierea companiilor imobiliare la nivel de stat prin adoptarea unei legi naționale împotriva acestei practici.

Dar acel text nu a fost redactat, iar experții sunt, din nou, divizați dacă guvernul federal ar avea capacitatea legală de a bloca eforturile locale.

Cine sunt principalii candidați și ce măsuri propun

Elif Eralp, o susținătoare a drepturilor omului de origine turcă, a partidului de stânga, și-a construit campania în jurul unor probleme care, a spus ea, afectează berlinezii indiferent de venit sau mediu — chirii în creștere, autobuze și trenuri costisitoare și colectare slabă a deșeurilor.

Ea dorește să limiteze creșterile chiriilor pentru proprietarii deținuți de oraș cu 1% pe an și să construiască anual 7.500 de apartamente municipale. Eralp dorește, de asemenea, să reînvie dezbaterea privind aducerea marilor firme private de locuințe în proprietatea publică.

Principalul ei rival este candidatul principal al CDU, Stefan Evers, senatorul pentru finanțe în guvernul regional. Campania sa pune accent pe o securitate sporită pentru berlinezi și atacă Partidul de Stânga ca pe un "risc de securitate", argumentând că ar reduce bugetul poliției și ar desființa serviciul de informații interne.

Principala candidată a AfD-ului de dreapta, Kristin Brinker, a făcut din imigrație punctul central al campaniei sale.

Ea cere oprirea imediată a solicitanților de azil în Berlin și deportarea mai rapidă a celor fără drept de rezidență, inclusiv a infractorilor grave. "Apartamentele nu sunt adăposturi pentru azil", a repetat ea, argumentând că locuințele din oraș ar trebui să aibă prioritate pentru berlinezii care muncesc.

O cursă strânsă lasă doar opțiuni de coaliție

Ultimele sondaje indică o cursă strânsă între Partidul de Stânga și CDU conservator pentru primul loc, dar niciun partid nu este așteptat să obțină majoritatea necesară pentru a guverna singur Berlinul.

Dacă sondajele se mențin, cea mai probabilă opțiune de guvernare ar fi o coaliție Partidul de Stânga-Verzi-SPD.

Dacă partidul lui Eralp termină primul, ar avea cea mai puternică pretenție la funcția de primar aflat la guvernare.

Candidatul verzilor, Werner Graf, și-a exprimat deja interesul, spunând că un guvern progresist ar fi benefic pentru oraș.

Dacă CDU va veni prima, principala alternativă ar fi o alianță tripartidă: CDU, SPD și Verzii. Candidatul principal al SPD, Steffen Krach, a refuzat să aleagă între CDU și Partidul de Stânga în timpul campaniei, spunând doar: "Vom analiza asta după duminică seara”.

Se estimează că AfD anti-imigrație își va dubla procentul de voturi la 18%, față de ultimele alegeri din 2023. Dar nu are nicio șansă să intre la guvernare, deoarece celelalte partide exclud orice cooperare cu partidul.