Cum a dispărut Jim Carrey, “cel mai extrovertit actor de la Hollywood”, din lumina reflectoarelor

De la succesele anilor ’90 la eșecurile filmelor independente, trecând prin tragedii și o căsătorie secretă, cel mai extrovertit actor de la Hollywood a devenit cel mai misterios pustnic al industriei, scrie The Telegraph.

În 1996, actorul Jim Carrey a primit un onorariu record la acea vreme, de 20 de milioane de dolari, pentru rolul principal din filmul „The Cable Guy”, o sumă care l-a consacrat pe actorul comic cu fața elastică drept o vedetă de prim rang la Hollywood. Treizeci de ani mai târziu, situația este cu totul alta. Carrey s-a retras, practic, din activitate, apărând doar ocazional pentru a juca în filmul „Sonic the Hedgehog”, cu scopul de a câștiga bani, și, în loc să defileze pe covorul roșu alături de iubite celebre, s-a căsătorit recent, în secret, cu partenera sa, mult mai tânără.

Carrey, în vârstă de 64 de ani, s-a căsătorit cu Min Ah, în vârstă de 42 de ani, care, potrivit unor surse, este actriță și artistă, într-o ceremonie discretă desfășurată luna trecută în Los Angeles. Este a treia căsătorie pentru Carrey: a fost căsătorit anterior cu chelnerița Melissa Womer între 1987 și 1995 (au o fiică, Jane), și cu Lauren Holly, colega sa din filmul „Dumb and Dumber”, pentru mai puțin de un an, în perioada 1996-1997.

Se știu puține lucruri despre Min Ah, în afară de faptul că Carrey a declarat la Premiile César de la Paris, în februarie, că ea este „însoțitoarea sa sublimă”. Aceasta a fost una dintre rarele apariții publice ale actorului, care, în mod remarcabil, a trecut de la a fi cel mai extrovertit personaj de la Hollywood la cel mai misterios pustnic al acestuia.

Dar este vorba de un exil autoimpus sau industria s-a săturat de Carrey? „A fost întotdeauna un tip cam imprevizibil”, spune un scenarist de comedii de la Hollywood, „dar nu am auzit niciodată că ar fi fost unul dintre acei oameni cu care ți se spunea să nu lucrezi”.

Pam Lyddon, fondatoarea agenției de relații publice Bright Star Digital, care a lucrat odată cu Carrey la un eveniment cinematografic, spune: „Cuvântul pe care îl auzeam mereu de la contactele mele de la Hollywood era «dificil». Pe vremuri, oamenii tolerau asta, dar la începutul anilor 2000 a avut loc o schimbare. Filmările erau amânate din cauza comportamentului de divă al unor actori «copii teribili», aveau loc certuri uriașe pe platou, iar asta costa prea mulți bani. Noii regizori și directori de casting care veneau nu mai voiau să tolereze așa ceva. Dacă ai de-a face cu o vedetă toxică, e un coșmar.”

Interesant este că, dacă zvonurile din acea perioadă conform cărora Carrey era „dificil” sunt adevărate, ele ar fi coincis cu o perioadă în care acesta încerca să-și diversifice cariera, încercând tranziția dificilă de la comediile de succes la box-office care l-au făcut vedetă în anii ’90 – precum „Ace Ventura: Pet Detective”, „The Mask” și „Dumb and Dumber” – către filme independente, mai serioase. A avut câteva succese, precum „Eternal Sunshine of the Spotless Mind” din 2004, dar și numeroase eșecuri, printre care se numără și drama romantică de epocă din 2001, „The Majestic”, care a înregistrat pierderi de aproximativ 35 de milioane de dolari.

Cel mai controversat proiect al său a fost filmul biografic din 1999, „Man on the Moon”, în care Carrey l-a interpretat pe Andy Kaufman, un artist pasionat de farse. Carrey a adoptat pe deplin „metoda”, rămânând în pielea personajului tot timpul, fie ca Kaufman, fie ca alter ego-ul său enervant, Tony Clifton, cântăreț de lounge din Las Vegas.

„A fost una dintre cele mai ciudate experiențe pe care le-am avut la filmări”, a declarat Paul Giamatti, partenerul lui Carrey, pentru site-ul american de știri de divertisment BuzzFeed în 2013. Carrey, a spus el, purta „brânză Limburger în buzunare, ca să miroasă îngrozitor”.

Documentarul Netflix din 2017, „Jim & Andy: The Great Beyond”, a contribuit și mai mult la legendă, dezvăluind imagini din culise cu excentricitățile lui Carrey în cadrul metodei de actorie, inclusiv invadarea biroului lui Steven Spielberg.

Carrey se certase cu colegul său de distribuție, Tommy Lee Jones, în timpul filmărilor la „Batman Forever” din 1995 (cei doi interpretaseră rolurile personajelor negative Riddler și Two-Face, respectiv). Într-un interviu televizat din 2017, Carrey a susținut că Jones era gelos pe succesul său: „Eu eram vedeta, și asta era problema.” Dar a povestit și o întâmplare revelatoare despre Jones, care i-ar fi spus „Te urăsc” și, când Carrey l-a întrebat de ce, ar fi declarat: „Nu pot accepta bufoneria ta.”

În acea perioadă, Carrey începuse deja să stârnească controverse în afara camerelor de filmat. În 2009, aparent influențat de iubita sa de atunci, actrița și modelul Jenny McCarthy, a început să afirme public că există o legătură între vaccinuri și autism. În 2015, după ce guvernatorul Californiei, Jerry Brown, a semnat o lege care impunea vaccinarea obligatorie pentru frecventarea școlilor publice, Carrey l-a etichetat furios drept un „fascist corporatist” care „otrăvea” copiii.

Au urmat și alte scandaluri. După ce avusese anterior relații cu o serie de actrițe, printre care Renée Zellweger și January Jones, în 2012 Carrey a cunoscut-o pe machioza irlandeză Cathriona White pe platoul de filmare, iar cei doi au avut ulterior o relație cu despărțiri și împăcări, despărțindu-se definitiv în septembrie 2015. La scurt timp după aceea, White, care avea antecedente de depresie, s-a sinucis prin supradoză de medicamente eliberate pe bază de rețetă. Carrey a fost unul dintre cei care au purtat sicriul la înmormântarea lui White din Irlanda și a declarat că moartea ei l-a lovit „ca un fulger”.

Pe lângă această pierdere teribilă, atât mama lui White, cât și soțul de care se despărțise au intentat procese pentru moarte din culpă împotriva lui Carrey, susținând că el i-ar fi furnizat lui White pastilele. Carrey a declarat într-un comunicat: „Nu voi tolera această încercare fără inimă de a mă exploata pe mine sau pe femeia pe care am iubit-o. Problemele lui Cat au început cu mult înainte să o cunosc și, din păcate, sfârșitul ei tragic a fost dincolo de controlul oricui.”

În timpul procedurilor judiciare, documentele depuse la tribunal au făcut publică scrisoarea de adio a lui White, în care aceasta își exprima o profundă suferință din cauza destrămării relației lor și făcea afirmații extraordinare, susținând că Carrey ar fi introdus-o în lumea „cocainei, a prostituatelor, a abuzului psihic și a bolilor”. Echipa juridică a lui Carrey a replicat că acuzațiile erau nefondate și că o probă cheie – un test pentru infecții cu transmitere sexuală – fusese falsificat. În 2018, ambele procese au fost respinse oficial, absolvind complet actorul de orice vină.

În ciuda achitării, spune Pam Lyddon, „acestea susțin, din păcate, ideea predominantă că Carrey ar fi un om dificil”. Ea se întreabă dacă trecerea prin acea experiență chinuitoare l-a determinat „să-și facă un bilanț, poate să decidă să-și pună ordine în viață și să ia o pauză de la lumina reflectoarelor”. Era un moment potrivit pentru a face acest lucru, având în vedere că cele două filme ale sale lansate în 2016 – unul dintre ele în care interpreta un personaj mut – au fost ambele eșecuri de box-office.

Carrey părea cu siguranță pregătit să scape de mașinăria de la Hollywood. În 2017, a acordat un interviu haotic în cadrul emisiunii de talk-show „Jimmy Kimmel Live!”, rostind fraze bizare precum: „Jim Carrey este un personaj grozav și am avut norocul să primesc rolul.” Mai târziu în acel an, i-a spus unui reporter de pe covorul roșu la Săptămâna Modei din New York: „Cred că suntem un câmp de energie care dansează pentru sine. Și nu-mi pasă. Nu există un «eu».”

Într-un interviu acordat publicației „The Hollywood Reporter” în 2018, el a spus despre faimă: „Există o senzație de imponderabilitate în ea… Nu este deloc un loc în care te simți foarte confortabil pentru mult timp.” Singurul său proiect actoricesc la acel moment era serialul de televiziune „Kidding”, în care interpreta un prezentator celebru de emisiuni pentru copii care era (desigur) copleșit de celebritate.

Carrey și-a anunțat apoi retragerea, declarând pentru Access Hollywood în 2022: „Am făcut destul. Sunt destul”, și afirmând că se bucură de viața sa liniștită dedicată picturii și spiritualității (opera sa artistică a inclus caricaturi politice împotriva lui Donald Trump). A realizat însă trei filme profitabile din seria „Sonic the Hedgehog”, un al patrulea fiind planificat pentru 2027. Carrey a explicat în 2024: „Am decis să nu mă retrag, ci să-mi iau pauze de reîncărcare”, și a glumit că s-a întors la „Sonic” pentru că „am cumpărat o mulțime de lucruri și am nevoie de bani”. Se pare că își împarte timpul între Los Angeles și refugiul său de 35 de milioane de dolari de pe insula Maui din Hawaii.

Dar mai există vreo șansă pentru o revenire în forță a lui Carrey? O sursă din interior a declarat pentru The Sun că actorul primește în continuare oferte de filme în fiecare an și le refuză. Un producător de film și fost director executiv al unui mare studio spune: „Unii oameni l-ar putea considera puțin cam exagerat. Dar aș fi surprins dacă studiourile ar ezita să-l angajeze din această cauză. Ar lucra chiar și cu diavolul dacă acesta le-ar aduce bani, iar Jim Carrey a adus aproape întotdeauna bani la box-office.”

Lyddon consideră că problema este că, în zilele noastre, se așteaptă ca actorii să depună un efort promoțional uriaș. „Sunt săptămâni întregi de interviuri video, apariții la podcasturi, mâncat de aripioare picante și jocuri pentru rețelele sociale. În plus, așa cum a demonstrat recent Tom Cruise cu turneul său de presă eșuat pentru filmul «Digger», trebuie să dai interviuri serioase și aprofundate dacă vrei să promovezi un film care vizează premiile. Jim e mai în vârstă acum; nu cred că vrea să reintre în viața publică în asemenea măsură. E epuizant.”

Acest sentiment este împărtășit și de un alt fost coleg al lui Carrey. „La începutul anilor ’90, era un tip cu adevărat drăguț… pur și simplu încântat să apară la televizor”, spune colegul. „A muncit pe brânci. Când i s-a ivit ocazia cu «Ace Ventura», a lucrat la îmbunătățirea scenariului până târziu în noapte. Apoi a apărut filmul și totul s-a schimbat. Oamenii care se purtaseră urât cu el au început să-l lingușească. Femeile se aruncau la picioarele lui. Am avut senzația că era încântat că reușise, dar nu știa cum să facă față tuturor prostiilor ipocrite care veneau odată cu succesul.”

Colegul adaugă că l-a întâlnit întâmplător pe Carrey câțiva ani mai târziu la o gală de premii, unde fusese trimis la ușa de aprovizionare de către agenții de securitate. „Părea cam abătut și a spus: «Asta e viața mea acum», apoi a plecat. Așa că nu mă surprinde faptul că pare ambivalent în privința muncii. Cu siguranță are demonii lui, dar e un om bun.”

Chiar dacă ar găsi un scenariu care să-i placă, pare puțin probabil ca Carrey să mai încerce vreodată să joace un rol serios. „Sonic” pare o întoarcere la talentul comic care i-a lansat cariera, dar în condițiile lui. Se zvonește că ar avea două proiecte în pregătire – o continuare a filmului din 2000 „How the Grinch Stole Christmas” și un film despre un bărbat de vârstă mijlocie într-o tabără rezidențială ciudată –, dar niciunul nu este confirmat. Pare, într-adevăr, că fostul Jim Carrey, extrovertitul pe care Hollywoodul îl adora, a dispărut pentru totdeauna.