CSM critică proiectul Legii salarizării și reclamă poziționarea inferioară a magistraților față de alte funcții publice

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii și membrii aleși ai CSM reprezentanți ai societății civile lansează un avertisment dur privind noul proiect al Legii salarizării, afirmând că grilele propuse nu reprezintă doar o problemă de venituri, ci afectează poziția constituțională a puterii judecătorești. CSM reclamă faptul că președintele Înaltei Curți ar urma să fie plasat salarial sub miniștri, consilieri prezidențiali sau lideri de grup parlamentar și anunță că va folosi „toate instrumentele instituționale și mijloacele legale” pentru apărarea statutului magistraților.

Într-o declarație intitulată „Declarație privind independența statutară a magistraturii”, CSM atrage atenția și asupra situației juridice în care se află proiectul, arătând că acesta continuă să fie folosit drept bază pentru negocieri și pentru o posibilă inițiativă parlamentară, deși procedura în care a fost elaborat a fost suspendată de Curtea de Apel București.

„Consiliul constată că proiectul legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice continuă să fie menținut în circuitul public și să constituie baza unor demersuri pentru promovarea sa legislativă, inclusiv prin eventuala asumare a acestuia de către membri ai Parlamentului, în condițiile în care procedura inițială de elaborare a proiectului, de care nu poate fi disociat, a fost suspendată prin hotărâre a Curții de Apel București”, se arată în comunicat.

Curtea de Apel București a admis cererea Federației SANITAS și a suspendat procedura proiectului publicat de Ministerul Muncii la 17 iulie, până la soluționarea definitivă a dosarului de fond nr. 3657/2/2026. Hotărârea poate fi atacată cu recurs.

CSM: Președintele Înaltei Curți, plătit sub miniștri și consilieri prezidențiali

Dincolo de disputa procedurală, CSM arată că problema principală este modul în care proiectul construiește ierarhia salarială a funcțiilor din stat.

„Modul în care este construită grila de salarizare nu reprezintă numai o problemă privind nivelul veniturilor judecătorilor și procurorilor. Prin ierarhiile pe care le instituie, proiectul pune în discuție însăși poziționarea constituțională a puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului”, avertizează Consiliul.

CSM prezintă drept exemplu situația președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, căruia proiectul îi acordă un coeficient de salarizare de 6,15.

„Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, aflat la vârful ierarhiei instanțelor judecătorești, este poziționat salarial sub un consilier prezidențial, sub liderii grupurilor parlamentare, sub vicepreședinții Camerelor Parlamentului, sub secretarii și chestorii acestora, precum și sub miniștri, secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului”, arată CSM.

Consilierii prezidențiali, liderii grupurilor parlamentare, vicepreședinții Camerelor, miniștrii, secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei premierului ar avea, potrivit grilei invocate de CSM, coeficienți de până la 6,50.

Consiliul consideră că diferența nu poate fi justificată prin ierarhia instituțională: „O asemenea ierarhizare este cu atât mai greu de justificat cu cât, în numeroase dintre aceste situații, funcțiile respective nu reprezintă nici măcar nivelul suprem al puterii sau autorității din care fac parte, în timp ce președintele Înaltei Curți reprezintă funcția de conducere situată la vârful sistemului instanțelor judecătorești.”

Judecător la Înalta Curte, sub primarul general. Judecător cu 20 de ani vechime, sub primarul unei comune

CSM notează că aceeași situație se regăsește și la nivelurile inferioare ale sistemului judiciar.

Un judecător al Înaltei Curți cu vechime maximă ar avea coeficientul 5,50, față de 6,50 pentru primarul general al Capitalei și 6,00 pentru președintele unui consiliu județean, primarul unui municipiu reședință de județ sau primarul unui sector al Bucureștiului.

„Mai mult, un judecător cu grad de judecătorie și o vechime între 15 și 20 de ani este poziționat, prin coeficientul de 4,22, sub primarul unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori, pentru care proiectul stabilește coeficientul 4,35”, precizează CSM.

Consiliul invocă și diferențele produse de sporurile acordate altor categorii de bugetari. Potrivit instituției, magistrații se află printre categoriile în care remunerația nu este completată prin sporuri, sume forfetare sau alte facilități în aceeași manieră ca în alte sectoare.

CSM dă exemplul unui spor de 40% prevăzut de proiect și susține că, prin aplicarea acestuia, „cei mai mulți dintre funcționarii publici din Ministerul Finanțelor și entitățile teritoriale subordonate acestuia, precum și multe alte funcții publice din administrația publică centrală și locală vor beneficia de venituri salariale mult superioare celor prevăzute pentru magistrați”.

„O opțiune de poziționare instituțională”

CSM insistă că nu contestă pur și simplu cuantumul salariilor, ci filosofia grilei și mesajul instituțional pe care aceasta îl transmite.

„Aceste exemple nu exprimă simple diferențe salariale între diverse categorii de personal plătit din fonduri publice. Ele reflectă o opțiune de poziționare instituțională, prin care autoritatea judecătorească este plasată, în mod evident, într-un plan inferior în raport cu numeroase funcții aparținând puterii executive, puterii legislative sau administrației publice locale”, se arată în declarație.

Potrivit CSM, o asemenea grilă „transmite instituțional că puterea judecătorească ocupă o poziție inferioară în arhitectura statului”, în contradicție cu principiul constituțional al separației și echilibrului puterilor.

Constituția prevede, la art. 1 alin. (4), organizarea statului potrivit principiului separației și echilibrului puterilor, iar art. 124 alin. (3) stabilește că judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. CSM are, potrivit art. 133 alin. (1), rolul constituțional de garant al independenței justiției.

CSM: Salariile magistraților nu sunt „un privilegiu profesional”

Consiliul respinge și perspectiva potrivit căreia menținerea unui anumit nivel salarial pentru judecători și procurori ar reprezenta apărarea unor privilegii.

„Consiliul subliniază că salarizarea adecvată a magistraților nu constituie un privilegiu profesional, ci reprezintă una dintre garanțiile statutului acestora și, implicit, ale independenței justiției”, se arată în comunicat.

CSM plasează actualul proiect într-un context mai larg al modificărilor care au vizat statutul magistraților în ultimul an: „Începând cu luna iulie 2025, statutul judecătorilor și procurorilor a făcut obiectul unor intervenții legislative succesive, însoțite de o amplă retorică publică ostilă magistraturii. Actualul proiect de salarizare riscă să reprezinte o nouă etapă a aceluiași proces de diminuare succesivă a garanțiilor statutare ale magistraților.”

„O limită dincolo de care este afectată însăși substanța statutului său de putere în stat”

Mesajul CSM devine și mai tranșant în finalul declarației. „Pentru autoritatea judecătorească, salarizarea corespunzătoare constituie o limită dincolo de care este afectată însăși substanța statutului său de putere în stat. Independența justiției nu poate exista numai la nivel declarativ, în timp ce garanțiile necesare exercitării sale, inclusiv cele materiale, sunt diminuate succesiv, iar puterea judecătorească este plasată, prin lege, într-o poziție vădit inferioară celorlalte componente fundamentale ale statului”, afirmă Consiliul.

În consecință, CSM anunță că este pregătit să reacționeze instituțional și juridic în cazul în care viitoarea lege va păstra această abordare.

„Consiliul Superior al Magistraturii, în exercitarea rolului său constituțional de garant al independenței justiției, va utiliza toate instrumentele instituționale și mijloacele legale aflate la dispoziția sa pentru apărarea statutului constituțional al judecătorilor și procurorilor și pentru menținerea echilibrului dintre puterile statului”, se precizează în declarație.

Avertismentul vine în pline negocieri pentru salvarea jalonului din PNRR

Poziția CSM apare într-un moment critic pentru proiect. Noua Lege a salarizării este negociată între partide sub presiunea termenelor din PNRR. Dragoș Pîslaru a declarat anterior că proiectul negociat prevedea aproximativ 12 miliarde de lei pentru corectarea inechităților, iar plafonul prezentat în iulie drept valoare maximală era de 12,1 miliarde de lei.

Președintele Nicușor Dan a intervenit în negocieri prin consultări succesive cu PSD, PNL, USR și UDMR, în condițiile în care reforma trebuie finalizată până la sfârșitul lunii august pentru îndeplinirea jalonului din PNRR.

Potrivit informațiilor politice obținute miercuri, negocierile tehnice continuă la Cotroceni, iar joi, de la ora 14:00, Nicușor Dan urmează să se întâlnească din nou cu liderii fostei coaliții pentru o discuție asupra formei finale a proiectului.

CSM cere însă ca, indiferent de soluția politică găsită, viitoarea reglementare să plece de la „respectarea efectivă a poziției constituționale a autorității judecătorești în arhitectura statului, a echilibrului dintre puteri și a garanțiilor necesare independenței justiției”.