Cristian Ghinea afirmă că Nicușor Dan a „sabotat personal” proiectul Muzeului Holocaustului - „Ăsta-i antisemit. Nu vrea”

Cristian Ghinea, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene și unul dintre principalii autori ai PNRR, îl acuză pe actualul președinte Nicușor Dan că, în perioada în care conducea Primăria Capitalei, ar fi „sabotat personal” proiectul Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România. Ghinea susține că aproximativ doi ani ar fi fost pierduți în procedurile de avizare. Nicușor Dan a oferit însă anterior o explicație diferită: proiectul prezentat Primăriei prevedea intervenții care încălcau regulile urbanistice ale zonei protejate, iar o problemă de proprietate asupra imobilului făcea imposibilă legal emiterea autorizației, relatează Mediafax.

Declarațiile au fost făcute de Cristian Ghinea în podcastul „Autorul PNRR: Confesiunea finală”, realizat de Comunitatea Liberală 1848, în timp ce fostul ministru vorbea despre proiectele dedicate memoriei victimelor regimurilor totalitare pe care a insistat să le introducă în Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Am avut o obsesie cu memoria. Eu cred că reziliența unei societăți nu constă doar în autostrăzi și centrale electrice, ci și în memorie”, a afirmat Ghinea.

Fostul ministru a enumerat proiectele privind memorialele anticomuniste de la Sighet, Râmnicu Sărat sau Fortul 13 Jilava și a estimat că, dintre cele zece proiecte prevăzute inițial, aproximativ șase ar mai putea fi finalizate.

Ghinea îl acuză pe Nicușor Dan de blocarea proiectului

Ghinea s-a oprit însă în mod special asupra Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, proiect care trebuie realizat în București, pe Calea Victoriei nr. 218.

„Muzeul Holocaustului din București. Nu-mi e clar dacă se mai întâmplă. Ăsta a fost un proiect sabotat personal de Nicușor Dan, când era primarul Capitalei”, a afirmat Cristian Ghinea.

El susține că problemele s-au concentrat asupra avizelor urbanistice necesare pentru transformarea clădirii.

Potrivit lui Ghinea, proiectul rezultat în urma unui concurs internațional presupunea păstrarea exteriorului clădirii și modificarea substanțială a interiorului pentru funcțiunea de muzeu.

„Și n-a vrut Nicușor Dan și cu arhitectul-șef al Capitalei. «Nu, nu. Trebuie să păstrăm scările din interior, că e monument»”, a relatat fostul ministru.

Ghinea afirmă că disputa administrativă ar fi întârziat proiectul aproximativ doi ani.

„Deci unii dintre oamenii implicați în povestea aia au zis: «Bă, ăsta-i antisemit. Nu vrea»”, a mai declarat Ghinea.

Ghinea mai susține că la un moment dat a intervenit și Cătălin Drulă, pe atunci președinte al USR.

„A trebuit să intervină Drulă, când era președinte la USR, să-l roage: «Hai, domnule, dă avizele, că pierde bani din PNRR»”, a spus fostul ministru.

Nicușor Dan a respins în trecut acuzația

Nicușor Dan a oferit, însă, în 30 iulie 2025, propria versiune asupra blocajului, după ce a fost întrebat despre situația Muzeului Holocaustului.

Actualul președinte al României a spus că Institutul „Elie Wiesel” organizase o achiziție publică în care tema inițială prevedea restaurarea clădirii și transformarea ei în muzeu. Potrivit lui Nicușor Dan, proiectul prezentat Primăriei în 2022 ar fi ajuns însă să prevadă demolarea clădirii și construirea unui nou imobil.

„Spre stupoarea noastră, în anul 2022, a venit cu o propunere în care, nerespectând tema de proiect și nerespectând valoarea arhitecturală a respectivului imobil, a propus demolarea lui și construirea în loc a unui imobil singur, cu care nu am fost de acord, pentru că încălca regulamentul zonei protejate”, explica Nicușor Dan.

Potrivit șefului statului, în 2023 s-ar fi ajuns la o soluție de compromis, care presupunea conservarea unor părți ale clădirii, inclusiv fațade și elemente interioare. Ulterior însă, proiectanții ar fi revenit cu o documentație care solicita demolări suplimentare.

A doua explicație: problema proprietății imobilului

Nicușor Dan a invocat și o a doua problemă, independentă de urbanism: regimul de proprietate.

El a afirmat că anumite părți ale construcției aparțineau altor proprietari, printre care Transelectrica, iar fără acordul acestora Primăria nu putea emite legal autorizația de construire.

„Atât timp cât nu există acordul proprietarului, autorizația nu poate să fie emisă și problema asta de proprietate aparent banală nu a fost rezolvată încă de Guvernul României, până în momentul în care eu am plecat din poziția de primar”, spunea Nicușor Dan.

Investiție de peste 268 de milioane de lei

Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România este prevăzut să fie amenajat în Calea Victoriei nr. 218, în București.

Guvernul a aprobat în noiembrie 2023 indicatorii tehnico-economici ai investiției. Valoarea totală estimată atunci era de 268,28 milioane de lei, inclusiv TVA, la prețurile din mai 2022, iar durata de execuție prevăzută era de 36 de luni. Beneficiarul investiției este Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.

Finanțarea urma să provină atât din fondurile asociate PNRR, cât și de la bugetul de stat și din alte surse legal constituite.

Presiunea asupra proiectelor rămase în PNRR este cu atât mai mare cu cât 31 august 2026 este termenul-limită stabilit la nivel european pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Cererile finale de plată și documentele justificative trebuie trimise până la 30 septembrie, iar Comisia Europeană trebuie să efectueze ultimele plăți până la sfârșitul anului.

„Nu-mi e clar dacă se mai întâmplă”, a spus Ghinea despre Muzeul Holocaustului, în contextul acestei curse contra cronometru.

Ghinea: Fără memorie, „degeaba vom avea autostrăzi”

Fostul ministru spune că introducerea memorialelor antitotalitare în PNRR este una dintre componentele de care este cel mai mândru.

„O societate care nu are memoria valorilor democratice și antitotalitare, degeaba va avea autostrăzi. Până la urmă, tot se va prăbuși în sine însăși, în dictatură, în autoritarism”, a declarat Cristian Ghinea.

El a admis însă că bilanțul final al acestor investiții îi lasă „un gust amar”, susținând că pentru unele dintre proiectele incluse în PNRR nu a existat suficientă voință administrativă pentru a fi duse la capăt.