Cristian Erbaşu anunță concedieri şi scăderi de salarii

Constructorii români au de recuperat peste 1 miliard de euro de la statul român pe contracte pe PNRR, iar zeci de mii de muncitori din construcţii şi-ar putea pierde locurile de muncă, dar e posibil să vedem şi scăderi de salarii, a declarat vineri Cristian Erbaşu, directorul general al Construcţii Erbaşu, în cadrul conferinţei ”Provocări concurenţiale în sectorul construcţiilor”, organizată la Sinaia.

Cristian Erbașu: Din statisticile pe care noi le-am preluat, pe PNRR, ar mai fi ceva un pic mai mult de 1 miliard de euro, însă sunt în continuare datorii destul de mari pe alte proiecte

”Faţă de luna septembrie, când am comunicat acele datorii pe care diferitele ministere le aveau către companiile de construcţii, într-adevăr, a scăzut destul de mult datoria. E adevărat că în ultima vreme s-au mai făcut şi alte facturări, e adevărat că sunt şi datorii din partea autorităţilor locale faţă de companiile de construcţii, însă, din păcate, încă datoria este suficient de mare ca să creeze probleme acestor companii.

Din statisticile pe care noi le-am preluat, pe PNRR, ar mai fi ceva un pic mai mult de 1 miliard de euro, însă sunt în continuare datorii destul de mari pe alte proiecte, gen Saligny sau, din câte ştim noi, şi autorităţile locale au destul de mult de plată către companiile de construcţii.

Mai sunt şi plăţi de făcut către companiile care au lucrat pe proiectle care ar urma să continue de acum înainte, de exemplu, pe POS, Programul Operaţional de Sănătate, mai sunt şi alte alte proiecte, alte planuri de dezvoltare.

Ce este mai neplăcut pentru firmele de construcţii în acel moment este faptul că nu au o predictibilitate pe următoarele şase luni în ceea ce priveşte, pe de o parte, încasarea facturilor restante, iar pe de altă parte, continuarea contractelor şi proiectelor pe care le au contractate”, a declarat Erbaşu, întrebat cât mai au de recuperat constructorii români de la statul român pe acele contracte pe PNRR, scrie news.ro.

Potrivit acestuia, s-a dublat numărul insolvenţelor companiilor din domeniu.

”Din nefericire, companiile de construcţii, după ce au avut o perioadă de lucru extrem de intensă, au intrat într-o zonă de relaxare, ca să zic aşa, din punct de vedere contractual, lucru care le-a dus într-un blocaj.

Pe de o parte, financiar, sunt puse în situaţia de a rămâne cu datorii către furnizori şi către bănci, poate chiar şi către unii angajaţi, sau datorii cauzate de anumite achiziţii, anumite investiţii, iar, pe de altă parte, această situaţie le va obliga să elibereze foarte mult din personalul pe care îl are”, adaugă Erbaşu.

Omul de afaceri spune că ne putem aştepta la concedieri, care pentru unele companii vor fi concedieri în masă

”Vor fi concedieri care vor duce, practic, la o stare de conservare a lor, iar companiile care vor avea în continuare puterea de a continua lucrările îşi vor pune problema dacă vor putea menţine salariile angajaţilor la nivelul la care a fost până acum”, precizează Erbaşu.

”Este posibil să fie şi o astfel de situaţie (să vedem concedieri în perioada următoare, dar şi scăderi de salarii, n.r.), dacă lucrurile într-adevăr nu se vor redresa şi dacă continuitatea pe care toţi o speram după finalizarea PNRR-ului nu se va realiza. Noi de mult timp, cred că de peste un an, un an şi jumătate, am pus pe tapet această problemă.

Am sesizat atât autorităţile, cât şi presa, prin intermediul presei, am sesizat acest lucru, că trebuie să existe viaţă şi după PNRR. De ce ne era spaimă se pare că nu am scăpat şi s-a confirmat că faptul că lucrurile nu au fost pregătite pentru perioada aceasta”, mai afirmă el.

Întrebat despre câte persoane ar putea fi vorba care şi-ar putea pierde jobul, Erbaşu spune că ”e greu de menţionat acum, dar câteva zeci de mii de persoane vor fi cu siguranţă”.

”Nu realizăm capacitatea companiilor de a susţine unele proiecte pe care le au fără a fi finanţate sau posibilitatea de a fi finanţate de bănci. Iar pe de altă parte, nu ne dăm seama dacă aceste companii au posibilitatea să se reorganizeze, astfel încât să nu fie necesară disponibilizarea în masă.

PNRR-ul a fost un lucru foarte bun pentru zona construcţiilor, dar, în condiţiile în care el nu va fi, nu este, deja se vede, nu este urmat de alte proiecte care să creeze continuitate, poate fi o cauză a unor probleme foarte mari pentru companii. Gândiţi-vă că sunt companii care au avut sute şi mii de angajaţi, pentru că aceste proiecte trebuiau terminate până la sfârşitul lunii august, angajaţi cu care aceste companii nu mai au ce să facă în această perioadă.

Este o mare problemă de fiecare dată când se trece de la un plan la altul. Şi să ne aducem aminte că şi în 2016 s-a întâmplat acelaşi lucru. S-a terminat vechiul exerciţiu pe Fondul de coeziune şi până s-au amorsat lucrările, din nou exerciţiu a durat aproximativ 2 ani, 3 ani”, mai spune Erbaşu.

Ilie Bolojan a lăsat un buget ciuruit

Una dintre cele mai importante probleme este diferența dintre estimările pe baza cărora a fost construit bugetul pentru 2026 și evoluția reală a economiei. Bugetul a fost fundamentat pe o creștere economică de 1% din PIB, însă estimările invocate indică o posibilă contracție de 0,7%. Diferența ar genera, potrivit acestei evaluări, venituri bugetare mai mici cu aproximativ 40 de miliarde de lei.

La această sumă se adaugă aproximativ 5 miliarde de lei reprezentând concedii medicale neachitate și alte 4,8 miliarde de lei aferente proiectelor derulate prin Ministerul Dezvoltării. Din această ultimă sumă, 2,3 miliarde de lei reprezintă facturi neachitate, iar aproximativ 2,5 miliarde de lei sunt facturi care nu au fost încă emise. Potrivit informațiilor prezentate, platforma prin care sunt emise facturile a fost închisă pe 11 septembrie.

Alte obligații financiare importante sunt legate de compensarea facturilor la energie electrică și gaze, estimată la aproximativ 7 miliarde de lei, precum și de proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru care ar exista necesități de finanțare de 8-10 miliarde de lei.

Lista este completată de TVA-ul pe care statul trebuie să îl ramburseze companiilor, estimat la 5-6 miliarde de lei, de aproximativ 10 miliarde de lei necesare pentru cheltuielile de funcționare ale ministerelor, serviciile esențiale și asistența socială până la sfârșitul anului, precum și de restanțe de aproximativ 5 miliarde de lei către magistrați.

În plus, statul are de achitat aproximativ 4 miliarde de lei în legătură cu litigiul privind vaccinurile Pfizer.

Cumulul acestor sume conturează o imagine dificilă a situației bugetare. Dincolo de deficitul generat de încasările sub nivelul estimat, viitorul executiv va trebui să gestioneze facturi restante, rambursări către companii, cheltuieli curente și obligații financiare acumulate.

Dacă adunăm toate valorile prezentate, inclusiv pierderea estimată de venituri de 40 de miliarde de lei, rezultă un total de aproximativ 88,8-91,8 miliarde de lei.