Confruntare frontală în UE pe tema energiei și a bugetului. Care sunt taberele și care sunt ”liniile roșii”

Analiză a publicației ΚΑΤΗΙΜΕRINI via Rador: În cadrul summitului de două zile care a început joi, la Bruxelles, se prefigurează o confruntare directă pe două fronturi: criza energetică și viitorul buget pe șapte ani al UE, în condițiile în care cele „27” de state membre vin cu „linii roșii” diferite și cu foarte puține marje pentru compromisuri ușoare.

Grecia și Italia fac presiuni pentru o mai mare flexibilitate, pentru a face față efectelor scumpirii energiei, dar întâmpină rezistența țărilor care se tem de o nouă relaxare a disciplinei bugetare. În același timp, Germania și Suedia cer reduceri și mai drastice ale bugetului european, în confruntare cu alte 17 țări care avertizează că noile priorități europene nu pot fi finanțate în detrimentul coeziunii și al politicii agricole.

Primul front critic se referă la abordarea crizei energetice, întrucât guvernele se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru adoptarea unor măsuri imediate de sprijinire a gospodăriilor și a companiilor.

Grecia urmărește să obțină de la ceilalți lideri o orientare politică adresată Comisiei pentru o flexibilitate suplimentară, fără a deschide însă o dezbatere generală privind revizuirea normelor bugetare europene. În centrul atenției se află posibilitatea unei realocări temporare a spațiului bugetar deja disponibil, pentru a finanța măsuri țintite de combatere a scumpirilor.

Este vorba de o soluție intermediară, care încearcă să stabilească o punte între cerințele țărilor care solicită acțiuni imediate și rezervele exprimate de statele membre cu politici bugetare mai stricte. Atena a obținut deja prelungirea clauzei naționale de derogare privind securitatea energetică, echivalentă unei sume de aproximativ 700 de milioane de euro pentru perioada 2026-2027, dar urmărește o mai mare flexibilitate în utilizarea acesteia.

Înaintea summitului, prim-ministrul grec a subliniat că majorarea costurilor legate de energie alimentează un nou val de inflație în Europa și a solicitat un răspuns coordonat, cu măsuri suplimentare și o mai mare flexibilitate pentru a sprijini gospodăriile și companiile cele mai vulnerabile.

Italia exercită presiuni similare, iar Giorgia Meloni solicită termene suplimentare pentru măsuri temporare de ajutor. Cu toate acestea, țările din nord insistă că orice intervenție trebuie să rămână țintită și temporară, fără a pune sub semnul întrebării credibilitatea bugetară a zonei euro.

Un al doilea front de dezacorduri îl constituie sistemul european de comercializare a cotelor de emisii, întrucât unele țări solicită intervenții pentru limitarea costurilor energetice, în timp ce altele avertizează că slăbirea acestui sistem ar submina tranziția verde.

Președintele Republicii Cipru, Nikos Christodoulides, a solicitat „o flexibilitate sporită” pentru adoptarea de măsuri naționale împotriva scumpirii energiei și o nouă amânare a punerii în aplicare a ETS2. De asemenea, el a anunțat că în discuția privind energia va evidenția și importanța geopolitică și economică a interconectării electrice Grecia–Cipru (GSI), precum și acțiunile Turciei care, potrivit Nicosiei, împiedică realizarea acesteia.

Bugetul: Două tabere opuse

Prăpastia este și mai adâncă în ceea ce privește următorul buget multianual 2028-2034, întrucât noua propunere de negociere avansată de Irlanda prevede reduceri de aproximativ 141 de miliarde de euro față de propunerea inițială a Comisiei Europene, limitând valoarea totală la 1,622 de trilioane de euro, la prețurile din 2025.

În ciuda reducerii cu aproximativ 8%, țările net contributoare consideră că sunt necesare reduceri și mai mari. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că propunerea se îndreaptă „în direcția corectă”, dar bugetul trebuie redus „semnificativ”. „Pentru summitul din decembrie va trebui să ne luăm câteva cămăși în plus”, a comentat el, anticipând negocieri dificile și îndelungate.

Și mai categoric a fost prim-ministrul suedez Ulf Kristersson, calificând propunerea drept „prea amplă, prea costisitoare” și „total inacceptabilă”. „Voi spune pur și simplu «nu» propunerilor de astăzi”, a declarat el.

La polul opus, cei 17 „prieteni ai coeziunii”, care s-au reunit înaintea summitului la inițiativa Italiei și a României, au respins reducerile suplimentare ale Politicii Agricole Comune și ale fondurilor de coeziune, solicitând în același timp o repartizare mai echitabilă a sarcinilor și eliminarea rambursărilor de contribuții către anumite state membre.

Premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, și-a exprimat opoziția față de noua propunere irlandeză, subliniind că resursele disponibile nu corespund ambițiilor crescute ale UE. Atena consideră drept prioritate fundamentală asigurarea fondurilor naționale pentru coeziune și politica agricolă, menținând în același timp rezerve serioase cu privire la reducerile aplicate instrumentelor comune europene de gestionare a crizelor, a dezastrelor naturale și a presiunilor migratorii.

La rândul său, prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez a calificat propunerea ca fiind „în mod clar insuficientă” și „inacceptabilă”, subliniind că UE nu poate pretinde un rol geopolitic fără o finanțare adecvată. De asemenea, s-a declarat deschis față de introducerea unor noi taxe europene.

Președintele cipriot Nikos Christodoulides a estimat că reducerile finale ar putea ajunge la 10%-12%, subliniind necesitatea unui acord până la sfârșitul anului, înainte ca viitoarele alegeri din UE să facă și mai dificilă ajungerea la un compromis.

În orice caz, discuția de astăzi este de așteptat să stabilească marja de manevră politică pentru următoarele negocieri, întrucât se pregătește deja o reuniune extraordinară dedicată exclusiv bugetului, în luna noiembrie.

Traducerea Rador: Carolina Ciulu