Conflictul din PNL, dat exemplu de șeful AEP, Adrian Țuțuianu: pașii expliciți pentru modificarea Statutului unui partid, propuși în legea elaborată de Autoritatea Electorală Permanentă

Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, a prezentat vineri, într-o conferință de presă la sediul instituției, un proiect de modificare a legii partidelor politice care clarifică momentul de la care produce efecte juridice modificarea Statutului unui partid. El a făcut referire, cu titlu de exemplu, la situația din PNL unde hotărâri adoptate la Congresul din 21 iunie au fost atacate în instanță de opozanții lui Ilie Bolojan. De asemenea, proiectul AEP prevede că în cazul în care un partid va acționa în baza unor modificări care nu au fost comunicate Autorității Electorale Permanente sau care au fost respinse definitiv, AEP va dispune dizolvarea partidului politic „întrucât scopul sau activitatea acestuia au devenit ilicite ori contrare ordinii publice”.

„Știți că există pe rolul instanțelor mai multe litigii acum legate de un partid politic și discuția pe fond e următoarea: de la ce dată produc efecte juridice modificările aduse actului constitututiv, Statutului? De la data la care au fost adoptate de Congres sau de la data când ele au fost înregistrate la Tribunal, respectiv la AEP dacă se va opta pentru această soluție? Și am venit să o clarificăm legal anume că se adoptă modificarea de statut, se înregistrează, se verifică pentru legalitate și după ce se parcurge această procedură se pot face alegeri, asta e opinia noastră, rămâne să vedem și care este opinia partidelor politice”, a declarat Țuțuianu.

Proiectul AEP prevede o procedură explicită pentru modificarea statutului unui partid politic.

Astfel, modificările aprobate de partid se înregistrează la Autoritatea Electorală Permanentă, cu aplicarea procedurii de verificare, publicitate, soluționare și control judecătoresc, iar modificările și completările statutului produc efecte de la data publicării hotărârii în Monitorul Oficial. Până la acel moment, partidul politic acționează numai în baza statutului și a programului aflate în vigoare.

Care este textul propus de AEP

Legea partidelor elaborată de AEP propune următoarele în domeniul Congreselor de schimbare a statutului unui partid:

Art. 56. - (1) Modificarea partidului politic constă în modificarea statutului, a programului politic, a denumirii integrale, a denumirii prescurtate, a semnului permanent sau a sediului central.

(2) Modificarea prevăzută la alin. (1) se aprobă de adunarea generală de la nivel central a partidului politic.

(3) Cererea de înregistrare a modificării, însoţită de hotărârea de aprobare şi de forma actualizată a actului modificat, se depune de îndată la Autoritatea Electorală Permanentă.

(6) Modificările și completările la statutul și/sau la programul politic ale unui partid intră în vigoare de la data publicării hotărârii în Monitorul Oficial al României, Partea I; până la momentul publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii, partidul acționează doar în baza statutului și a programului aflate în vigoare și a căror modificare/completare este urmărită.

(7) În cazul în care modificările nu sunt comunicate Autorității Electorale Permanente sau acestea sunt respinse definitiv, iar partidul politic în cauză acţionează în baza acestora, Autoritatea Electorală Permanentă dispune dizolvarea partidului politic întrucât scopul sau activitatea acestuia au devenit ilicite ori contrare ordinii publice.

Cum pot fi atacate deciziile luate de partid

Actele şi hotărârile organelor partidului politic pot fi atacate în termen de 15 zile de la data la care este asigurată publicitatea acestora sau sunt comunicate persoanelor interesate, după caz, prevede proiectul elaborat de AEP.

Conform acestuia, competența de soluționare a contestațiilor împotriva actelor şi hotărârilor organelor centrale ale partidului politic revine tribunalului în a cărui rază de competență teritorială se află sediul central al partidului politic, iar competența de soluționare a contestațiilor împotriva actelor şi hotărârilor organelor teritoriale revine tribunalului în a cărui rază de competență teritorială se află sediul organului care le-a adoptat; hotărârile tribunalelor pot fi atacate cu apel la curțile de apel, care se pronunță prin hotărâri definitive.

Controlul judecătoresc al hotărârilor și actelor partidului politic priveşte legalitatea procedurii, respectarea statutului partidului politic, conformitatea actului atacat cu prezenta lege şi respectarea drepturilor subiective ale persoanei interesate.

De asemenea, instanţa nu se poate pronunţa asupra oportunităţii politice a hotărârilor partidului politic, asupra opţiunilor doctrinare, strategice sau electorale ale acestuia şi nici asupra aprecierilor politice rezervate prin statut organelor partidului politic, cu excepţia situaţiei în care acestea sunt exercitate cu încălcarea legii ori a statutului.

Diferendele interne trec prin Comisia de Arbitraj

Pentru soluţionarea diferendelor interne, fiecare partid politic constituie o comisie de arbitraj la nivel central şi comisiile de arbitraj de la nivelul organizaţiilor teritoriale, potrivit statutului, prevede proiectul AEP.

Comisiile de arbitraj „trebuie să asigure părţilor dreptul la opinie, dreptul la apărare şi proceduri echitabile de soluţionare” și soluţionează diferendele interne „cu celeritate”.

Atacarea actelor şi hotărârilor la comisia de arbitraj nu constituie procedură prealabilă obligatorie pentru sesizarea instanţei competente, mai prevede proiectul.

Pașii pentru excluderea unui membru din partid

Proiectul AEP prevede că membrii pot fi excluşi din partidul politic în cazul încălcării grave ori repetate a statutului, a programului politic, a codului intern de etică şi integritate sau a hotărârilor statutare, în cazul prejudicierii grave a intereselor legitime ale partidului politic, precum şi atunci când aceştia nu mai îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru deţinerea calităţii de membru.

Excluderea din partidul politic se dispune prin vot secret de organul competent prevăzut de statut, iar hotărârile privind excluderea trebuie motivate și comunicate persoanelor interesate în termen de cel mult 5 zile de la adoptarea acestora.

De asemenea, sancţiunile se aplică proporţional cu gravitatea faptei, cu respectarea dreptului la apărare, a dreptului de a fi ascultat şi a dreptului de a ataca actul de sancţionare potrivit statutului şi legii partidelor.

O modificare importantă propusă de AEP este că hotărârile partidului politic sunt acte de drept privat, astfel că ele pot fi atacate în termen de 15 zile de la data la care este asigurată publicitatea acestora sau sunt comunicate persoanelor interesate, după caz.

Care sunt pașii următori

Ca prevederile propuse de AEP să fie aplicate, legea elaborată de instituție trebuie să fie mai întâi adoptată de către un guvern prin Ordonanță de Urgență, sau să fie votată ca lege în Parlament.

Propunerile pot suferi astfel modificări, la inițiativa partidelor politice parlamentare.

Dacă legea este adoptată în forma elaborată de AEP, cazurile de dizolvare pentru inactivitate vor fi constatate cel mai devreme de la 1 ianuarie 2027 și nu mai devreme de 3 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României.