Comasarea județelor, discutată încă din 2003. Adrian Năstase dezvăluie planul de reducere a României la 18-19 județe: „Documentele există”

Reorganizarea administrativ-teritorială a României, readusă în dezbatere prin propunerile de comasare a județelor și comunelor, a fost analizată încă din perioada Guvernului Adrian Năstase. Fostul premier susține că, în urmă cu peste două decenii, autoritățile luau în calcul inclusiv reducerea numărului de județe la aproximativ 18-19, plus București. În contextul discuțiilor actuale despre unirea județelor Ialomița și Călărași, Năstase avertizează că România nu își poate permite să reia de la zero reforma administrației la fiecare schimbare politică.
Adrian Năstase intervine în dezbaterea privind comasarea județelor. Ce spune despre reforma administrativă
Fostul premier Adrian Năstase a reacționat la discuțiile privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, susținând că problemele invocate în prezent au fost analizate și în perioada în care conducea Guvernul. Acesta a făcut referire la propunerile de reducere a numărului de județe, la comasarea comunelor și la necesitatea eficientizării serviciilor publice. Năstase consideră că actuala dezbatere ar trebui să pornească de la studiile și documentele elaborate în trecut, în loc să trateze reorganizarea administrației ca pe o problemă nouă.
"Urmăresc discuţiile actuale despre reforma administrativ-teritorială cu un sentiment de familiaritate. Se vorbeşte despre comune prea mici pentru a-şi susţine administraţia, despre reducerea numărului de judeţe, despre servicii publice mai eficiente şi despre capacitatea de a atrage fonduri europene. Sunt întrebări importante. Dar ele au o istorie pe care ar fi util să o cunoaştem înainte de a anunţa, încă o dată, un nou început. În aceste zile, dezbaterea a ajuns explicit şi la comasarea judeţelor. Televiziunile relatau, la 12 noiembrie, despre propunerea unirii judeţelor Ialomiţa şi Călăraşi. În paralel, PSD lucrează la criterii de reorganizare care includ populaţia, sustenabilitatea financiară, capacitatea administrativă şi accesul la servicii. Sunt, deocamdată, propuneri şi scenarii, nu o reformă definitiv adoptată", a scris Năstase pe blog.
România cu 18-19 județe, plus București. Planul analizat în timpul Guvernului Năstase
Adrian Năstase a prezentat detalii despre documentele elaborate în perioada 2003-2004, când autoritățile au studiat mai multe scenarii privind reorganizarea teritorială. Potrivit fostului premier, un memorandum din decembrie 2003 prevedea constituirea unui grup de lucru și a unui secretariat tehnic permanent pentru analizarea regionalizării. Ulterior, în februarie 2004, au fost desemnați reprezentanți ai Ministerului Administrației și Internelor pentru participarea la acest proces. La acel moment, au fost examinate trei variante: păstrarea organizării existente, modificarea numărului regiunilor de dezvoltare sau reducerea semnificativă a numărului de județe.
"Interesant este că problema comasării judeţelor se punea încă în perioada guvernului pe care l-am condus. (...) Memorandumul din decembrie 2003 prevedea constituirea unui grup de lucru şi a unui secretariat tehnic permanent pentru studierea regionalizării. În februarie 2004 au fost desemnaţi reprezentanţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor. Materialul comparativ păstrat în dosar examina trei variante: menţinerea judeţelor şi a celor opt regiuni de dezvoltare; păstrarea judeţelor şi creşterea la 12-14 regiuni; reducerea la circa 18-19 judeţe, plus Bucureşti, cu asimilarea acestora unor regiuni de dezvoltare. Aşadar, comasarea era luată în calcul", a explicat el.
În scenariul care prevedea comasarea județelor, atribuțiile administrației județene și cele privind dezvoltarea regională urmau să fie reunite la același nivel administrativ. De asemenea, era analizată posibilitatea trecerii agențiilor de dezvoltare regională în subordinea consiliilor județene.
Adrian Năstase consideră că această abordare rămâne relevantă și în prezent, în condițiile în care reorganizarea trebuie să urmărească simplificarea administrației, nu multiplicarea instituțiilor: "Dacă reforma adaugă instituţii, funcţii şi circuite de avizare, trebuie să explicăm foarte convingător ce câştigă cetăţeanul. Dacă reuneşte structuri, trebuie să demonstrăm că acestea vor putea oferi servicii mai bune".
Comasarea comunelor și a județelor nu înseamnă același lucru. Avertismentul fostului premier
Adrian Năstase subliniază că reorganizarea comunelor și comasarea județelor sunt două procese distincte, cu efecte diferite asupra administrației. În opinia sa, acestea trebuie analizate împreună, astfel încât simplificarea unui nivel administrativ să nu ducă la suprasolicitarea altuia.
"Nota de atunci identifica şi riscul creşterii distanţei dintre cetăţean şi autorităţi. Soluţia era legată de sporirea autonomiei locale şi limitarea responsabilităţilor păstrate la nivel judeţean. Alegerea unei variante era condiţionată de studii şi de o dezbatere amplă. Nu pretind că aveam o hartă definitivă, care aştepta doar să fie pusă în aplicare. Aveam un proces de analiză şi variante argumentate. Documentele publicate nu trebuie confundate cu un raport final aprobat de Guvern. Nici comparaţia cu prezentul nu trebuie forţată. Comasarea comunelor şi comasarea judeţelor sunt operaţiuni diferite. Prima priveşte organizarea administraţiei locale de bază; a doua schimbă scara coordonării teritoriale şi a investiţiilor. Ele trebuie însă judecate împreună, pentru a evita situaţia în care simplificăm un nivel şi încărcăm excesiv un altul", a detaliat Năstase.
Ce ar însemna comasarea pentru români. Riscul unor drumuri mai lungi până la instituții
Adrian Năstase susține că eficiența administrativă nu trebuie evaluată exclusiv prin reducerea cheltuielilor cu instituțiile sau prin diminuarea numărului de primării și județe. În opinia sa, autoritățile trebuie să analizeze și timpul necesar obținerii documentelor, accesul la servicii, capacitatea de realizare a investițiilor și costurile suplimentare pe care le-ar putea suporta populația.
"Susţin necesitatea unei administraţii adaptate realităţilor ţării. Dar numărul de primării sau de judeţe trebuie să rezulte din analiza funcţiilor pe care acestea le îndeplinesc. Cât durează eliberarea unui document? Cât de departe este serviciul de care ai nevoie? Cine poate pregăti şi administra un proiect de investiţii? Ce resurse rămân pentru dezvoltare după plata aparatului administrativ? O economie făcută în bugetul unei instituţii poate deveni o cheltuială suplimentară pentru cetăţean, dacă îl obligă să facă drumuri mai lungi şi mai dese. Comasarea trebuie însoţită de acces local la servicii, de transport şi de proceduri care funcţionează. Iar o localitate trebuie să îşi poată păstra identitatea şi atunci când îşi organizează administraţia împreună cu alta. În egală măsură, analiza trebuie să ajungă, la un moment dat, la decizie. Studiile nu pot deveni un alibi pentru amânarea permanentă", a argumentat el.
Adrian Năstase, mesaj despre reorganizarea României: „Documentele există”
Fostul premier consideră că schimbările politice nu ar trebui să ducă la abandonarea experienței și documentației acumulate de guvernele precedente.
"Propun să folosim ceea ce s-a lucrat, să verificăm ce mai este valabil şi să explicăm ce trebuie schimbat. Problema comasărilor era pusă acum mai bine de două decenii. Documentele există. Ar fi bine ca, de această dată, România să poată trece de la redescoperirea problemei la o soluţie temeinic pregătită şi dusă până la capăt", a transmis Adrian Năstase.
Comentarii (0)
Articole similare
LocalO nouă atracție turistică în județul Cluj! Cum vrea comuna Jucu să atragă vizitatori cu o investiție dedicată unei mari personalități a istoriei românești
LocalDoi copii, agresați de o femeie în scara unui bloc: Pe unul l-a bătut și pe celălalt l-a înjunghiat, acesta ajungând la spital
LocalVerifică drumul înainte să pleci! Hartă în timp real cu plugurile de pe drumurile județene din Cluj. Vezi unde lucrează utilajele și pe unde au trecut deja
Local