Climatologul Bogdan Antonescu, după noul record global de temperatură: „Un motiv clar de îngrijorare” / Valurile de căldură devin mai frecvente, mai intense și mai persistente, iar marile fluvii europene înregistrează debite excepțional de scăzute

Noul record de temperatură înregistrat la nivel global în august 2026 – o temperatură medie de 16,96°C – nu este un eveniment izolat, ci face parte dintr-un tipar climatic în care valurile de căldură devin mai frecvente, mai intense și mai persistente, explică climatologul Bogdan Antonescu, interpretând datele Copernicus publicate astăzi.

Cercetătorul spune că efectele depășesc simpla doborâre a unor recorduri și se resimt asupra sănătății, agriculturii și rezervelor de apă, într-un context în care și România s-a confruntat vizibil cu efectele secetei prin scăderea puternică a debitului Dunării, care a dus la închiderea consecutivă a ambelor reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă.

Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) a anunțat, joi, că august 2026 a fost, la egalitate cu iulie 2023, cea mai caldă lună înregistrată vreodată la nivel global.

Temperatura medie globală a aerului la suprafață a fost de 16,96°C, cu 0,85°C peste media perioadei 1991–2020 și cu aproximativ 1,65°C peste nivelul preindustrial estimat pentru 1850–1900. Iulie a fost prima lună în care temperatura globală a depășit din nou pragul de 1,5°C față de nivelul preindustrial, după noiembrie 2025.

Antonescu: Recordul nu este un eveniment izolat

Bogdan Antonescu, climatolog, lector la Facultatea de Fizică a Universității din București și cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, precizează că semnificația datelor nu stă doar în stabilirea unui nou record.

„Un record de temperatură pentru august (și care se adaugă la seria tot mai lungă a recordurilor) este un motiv clar de îngrijorare pentru că efectele se simt dincolo de simpla doborâre a unui record”, explică Bogdan Antonescu, într-o analiză pentru Infoclima.

Creșterea temperaturii medii globale modifică inclusiv caracteristicile valurilor de căldură, spune el.

„Pe măsură ce temperatura medie globală crește, valurile de căldură sunt observate mai des, aduc temperaturi mai ridicate și sunt mai persistente comparativ cu deceniile anterioare”, arată acesta.

Canicula și seceta amplifică efectele

Când temperaturile extreme sunt însoțite de perioade lungi de secetă, efectele se traduc direct asupra populației și economiei: valurile de căldură afectează sănătatea, în timp ce seceta poate determina creșterea costurilor prin impactul asupra agriculturii și rezervelor de apă, explică climatologul.

„Aceste recorduri de temperatură sunt un semnal clar că este nevoie urgent de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și în același timp de pregătirea noastră pentru aceste noi condiții climatice”, concluzionează climatologul.

Europa de Vest, cea mai călduroasă vară înregistrată

Datele Copernicus arată că recordul global din august a venit la finalul celei mai călduroase veri din istoria măsurătorilor pentru Europa de Vest, depășind recordul anterior stabilit în 2003. Regiunea a trecut printr-o succesiune de valuri de căldură neobișnuit de timpurii, persistente și intense.

Vara 2026 a fost a treia cea mai caldă înregistrată pentru întreg continentul european, după 2024 și 2022.

Seceta a afectat în august suprafețe întinse din vestul, centrul și estul Europei, inclusiv România. Debitele mai multor fluvii importante au coborât la niveluri excepțional de scăzute, printre acestea numărându-se, după cum bine se știe, Dunărea, Rinul, Bugul de Sud și Niprul. Vistula, Glomma, Rhône, Sena și Po au atins, de asemenea, niveluri excepțional de scăzute, înregistrând o ușoară revenire după ploile de la finalul lunii august.

Temperatura oceanelor a atins, la rândul său, valori record. Media lunară a temperaturii suprafeței oceanice din zonele analizate de Copernicus a egalat recordul din martie 2024, iar valoarea zilnică a ajuns la un maxim de 21,11°C.

Copernicus pune temperaturile excepționale pe fondul încălzirii globale generate de arderea combustibililor fosili și al încălzirii accelerate a Pacificului ecuatorial, asociată unui episod El Niño puternic.