Cernavodă oprită complet din cauza Dunării: Recomandări pentru consumatori

Sistemul energetic al României traversează o perioadă critică după ce ambele unități ale centralei nucleare de la Cernavodă au fost oprite din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. În timp ce capacitatea națională de producție scade considerabil, consumul de curent electric crește masiv în special în orele serii, când centralele fotovoltaice nu mai livrează energie. În acest context, modul în care populația utilizează aparatele electrocasnice devine esențial atât pentru stabilitatea rețelei, cât și pentru valoarea facturilor lunare.

Reactorul 1 de la Cernavodă fusese oprit controlat încă din data de 28 iulie, iar pe 13 august a urmat și oprirea Reactorului 2 din cauza lipsei apei de răcire de pe Dunăre. Cele două grupuri generau împreună aproximativ 1.400 MW, acoperind în mod obișnuit o cincime din consumul național. În aceste condiții, la un consum de vârf estimat de Ministerul Energiei la 6.900 MW, România depinde de un import masiv de până la 2.300 MW, mai ales în intervalul de seară.

Dana Dărăban, directoarea Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), spune că România nu se confruntă neapărat cu o lipsă de producție, ci cu o problemă legată de disponibilitatea energiei în anumite intervale orare.

„Noi, în momentul de față, trebuie să înțelegem că nu avem neapărat o problemă de producție, avem o problemă de disponibilitate la anumite intervale orare”, a explicat Dana Dărăban.

Intervalul critic în care consumul trebuie mutat

Potrivit acesteia, perioada cea mai dificilă este între 19:00 și 23:00, când consumul rămâne ridicat, în timp ce producția fotovoltaică nu mai poate acoperi aceeași parte din necesar.

Soluțiile pentru evitarea unei crize majore: măsuri simple în fiecare locuință

În acest context, modul în care este utilizată energia în locuințe poate conta. Dărăban spune că mutarea unei părți din consum către orele din timpul zilei ar putea contribui la reducerea presiunii existente în intervalul de vârf.

Ea a dat și un exemplu concret de consum inutil, observat inclusiv în instituțiile publice: folosirea aerului condiționat cu geamul deschis.

„Dacă noi nu gestionăm această situație cu participarea companiilor, a cetățenilor, prin mutarea consumului, eu știu că avem o rezervă vizibilă față de această idee a raționalizării și eu sunt total împotriva acestor mesaje de raționalizare a consumului. Îi înțeleg foarte bine pe oameni că au nevoie de un anumit confort, sunt luni de vară, se consumă energie cu răcirea locuințelor. Dar, de exemplu, aerul condiționat funcționează cu geamul deschis, un obicei prost pe care l-am văzut inclusiv în instituțiile publice. Asta este o risipă total inutilă”, a explicat Dana Dărăban, pentru Adevărul.

„Nu spune nimeni să stăm pe întuneric”: apel la utilizarea responsabilă

Directoarea ACUE nu vorbește despre oprirea consumului sau despre renunțarea la confort, ci despre folosirea energiei într-un mod care să țină cont de perioadele în care cererea este foarte mare.

„Am putea să ne mutăm consumul, că este în interesul nostru general, astfel încât, în orele de vârf, 19-23, să limităm marii consumatori. Eu nu spun să stăm pe întuneric, Doamne ferește, cred că nu spune nimeni așa ceva. Dar să limităm marii consumatori de energie în această perioadă. Dacă noi reușim să gestionăm acest deficit pe acest interval orar, eu cred că vom trece cu bine și peste el”, a subliniat aceasta.

Ce plătim de fapt pe factură și cum pot influența consumatorii prețul

Potrivit Danei Dărăban, prețul energiei active reprezintă aproximativ jumătate din costurile de achiziție care se regăsesc în factura finală. Restul sunt costuri reglementate, care nu se află sub controlul furnizorului și sunt colectate pentru a fi transmise mai departe.

„În factura finală, prețul energiei active, adică efectiv cât plătește furnizorul pentru achiziția energiei, are undeva în jur de 50%. Restul sunt costuri reglementate, care nu intră în controlul furnizorului, iar furnizorul nu face decât să le colecteze și să le dea mai departe”, a precizat reprezentanta ACUE.

Tocmai de aceea, modul în care este gestionat consumul în intervalele de vârf poate deveni important. Mutarea unei părți din consum în alte momente ale zilei este prezentată ca o soluție pentru echilibrarea mai bună a producției și consumului.

Situația de la Cernavodă, un scenariu previzibil în perioade de secetă

Situația de la Cernavodă nu este considerată de Dărăban o surpriză, având în vedere debitul Dunării și faptul că scenariile privind oprirea reactoarelor nucleare sunt luate în calcul pentru situații extraordinare.

„O criză o declară statul român în baza unor elemente pe care trebuie să le identifice. Nu este o surpriză că s-a oprit reactorul 2. Era cumva de așteptat în condițiile debitului de pe Dunăre și cred că scenariile în care reactoarele nucleare se opresc sunt cumva luate în calcul pentru situații extraordinare în sector. Nu aș zice că problema este neapărat această situație, pentru că în ultimii ani ne-am mai confruntat cu perioade de secetă. Cred că problema este modul în care gestionăm această situație. Adică poate să devină o situație critică dacă nu reușim să o gestionăm corect”, a explicat Dana Dărăban.

Planul pentru contoarele inteligente: câte locuințe vor fi modernizate

O gestionare mai eficientă a consumului ar putea fi realizată mai ușor dacă numărul contoarelor inteligente din România ar fi mai mare. Aceste dispozitive permit măsurarea consumului în funcție de intervalul orar și pot facilita apariția unor oferte în care prețul energiei diferă în funcție de momentul consumului.

Dana Dărăban spune că montarea contoarelor inteligente nu a reprezentat o prioritate în perioada de reglementare care s-a încheiat în 2024.

„Nu a fost o prioritate pentru România. În perioada de reglementare 4, pe planurile de investiții din perioada de reglementare care s-a închis pe partea de distribuție în 2024, nu a fost o prioritate montarea de contoare inteligente”, a declarat aceasta.

Situația ar urma să se schimbe printr-un nou program finanțat din fonduri europene. Reprezentanta ACUE spune că este estimată montarea a aproximativ 800.000 de contoare inteligente.

„Se accelerează montarea contoarelor inteligente, dar există câteva limitări financiare, pentru că sunt reglementate și trebuie să intre într-o plajă de asumare de investiții permisă de cadrul de reglementare. Avem acum un apel în desfășurare pentru accesarea unui program cu fonduri europene. Estimat este montarea a 800.000 de contoare, este la nivel de publicare în Ghid, iar părțile interesate lucrează în momentul de față, probabil, la depunerea cererilor de finanțare. Se va întâmpla”, a subliniat Dana Dărăban.

Trecerea la prețuri dinamice: când va conta ora la care consumăm curentul

Contoarele inteligente nu sunt însă suficiente pentru schimbarea consumului. Pentru ca oamenii să își mute utilizarea anumitor aparate din intervalele aglomerate, trebuie să existe și oferte comerciale care să le ofere un avantaj atunci când consumă energia în perioade mai relaxate pentru sistem.

Dărăban spune că există deja pe piață posibilitatea unor prețuri dinamice și că România se poate îndrepta către un sistem în care ora la care este consumată energia să conteze mai mult.

„Contorul inteligent poate fi în partea de implementare o anumită problemă, dar anterior crizei din ultimii ani, care a dus la schema de plafonare ce a înghețat orice ofertă de acest gen, au existat furnizori care au avut semnalul de preț. Cred că ne îndreptăm într-acolo, dar, ca să ajungem la un efect maxim, trebuie să avem certitudinea că rămânem cu regulile de piață existente”, a explicat reprezentanta ACUE.

În acest moment, recomandarea transmisă de aceasta este să evite risipa și, acolo unde este posibil, să mute o parte dintre activitățile consumatoare de energie în afara intervalului 19:00–23:00.