Cercetătorii chinezi au creat un dispozitiv care ajută creierul să „înțeleagă” sunetele, nu doar să le audă

O echipă de cercetători din China a dezvoltat un dispozitiv inovator destinat persoanelor cu deficiențe de auz, care nu se limitează la transmiterea sunetelor către creier, ci le procesează într-un mod asemănător sistemului auditiv natural.

Potrivit agenției Xinhua,  tehnologia reprezintă o premieră și ar putea deschide noi perspective în tratarea anumitor forme de surditate.

Dispozitivul a fost creat de cercetători de la Universitatea Nankai din Tianjin și propune o abordare diferită față de implanturile cohleare utilizate în prezent.

Rezultatele cercetării au fost publicate la începutul lunii iulie în revista științifică Nature Materials.

Potrivit coordonatorului studiului, Xu Wentao, implanturile cohleare actuale permit perceperea sunetelor, însă au limitări importante atunci când vine vorba despre recunoașterea vorbirii sau interpretarea sunetelor în medii zgomotoase.

Aceste limitări sunt cauzate de numărul redus de electrozi și de modul fix de funcționare al dispozitivelor.

„Obiectivul nostru nu este doar să facem sistemul să audă, ci să îi permitem să înțeleagă informațiile auditive, asemenea unui nerv auditiv natural”, a explicat cercetătorul.

Auzul nu depinde exclusiv de ureche, ci și de nervul auditiv, care transmite informațiile sonore către creier.

În cazul hipoacuziei neurosenzoriale, o formă de pierdere a auzului provocată de afectarea acestei căi nervoase, implanturile cohleare convenționale pot deveni ineficiente, mai ales atunci când nervul auditiv este grav deteriorat sau absent.

Noul dispozitiv, descris de cercetători drept o „interfață neuromorfă”, reproduce mecanismele naturale prin care nervul auditiv codifică și transmite informația.

Sistemul integrează captarea sunetelor, procesarea acestora, interpretarea semantică și generarea de semnale bioelectrice într-un circuit artificial complet.

Spre deosebire de tehnologiile existente, dispozitivul nu doar recepționează sunetele, ci le filtrează, le analizează și le transformă în informații relevante înainte de a le transmite creierului.

Cercetătorii spun că această abordare apropie tehnologia de funcționarea sistemului auditiv uman.

Potrivit studiului, hipoacuzia neurosenzorială afectează aproximativ 3% din populația globală, ceea ce face ca dezvoltarea unor soluții mai eficiente pentru refacerea auzului să fie o prioritate în domeniul medical.

Echipa de la Universitatea Nankai intenționează să continue cercetările pentru a transforma această tehnologie dintr-un proiect de laborator într-o soluție utilizabilă în practica medicală.

Cercetătorii estimează că rezultatele obținute ar putea contribui și la dezvoltarea altor domenii, precum protezele neuronale, interfețele creier-computer și sistemele de inteligență artificială inspirate de funcționarea creierului uman.