Cenzură la comandă pe internet: Cum se închide gura presei în era digitală. Prețul plătit pentru ca o investigație să dispară (presă)

O piață clandestină a „cenzurii la comandă” exploatează sistemele automate ale marilor platforme pentru a elimina investigații jurnalistice de pe YouTube, Facebook sau Instagram. Intermediarii cer între 3.000 și 5.000 de dolari pentru închiderea unui canal și folosesc reclamații false privind încălcarea drepturilor de autor, arată o investigație realizată de OCCRP și publicația georgiană Monitori.

Mecanismul a fost descoperit după ce canalul de YouTube al Monitori a dispărut în urma unor reclamații îndreptate împotriva a trei materiale jurnalistice. Anchetele vizau gențile Hermès deținute de soția unui politician, mai mulți judecători sancționați și modificări fiscale care ar fi avantajat un om de afaceri apropiat de autorități.

Trei reclamații au dus la închiderea canalului

YouTube a informat redacția că a eliminat canalul după ce trei conturi au reclamat presupuse încălcări ale drepturilor de autor.

Unul dintre reclamanți susținea că publicația georgiană i-ar fi copiat imaginile și designul miniaturilor folosite pentru videoclipuri. Mesajul trimis de platformă conținea și adresa de e-mail a acestuia.

Un jurnalist Monitori l-a contactat, pretinzând că este un potențial client interesat să elimine videoclipurile publicate de o instituție de presă. Răspunsul a venit aproape imediat: persoana respectivă a cerut linkul canalului pentru a putea comunica prețul operațiunii.

Conversația a continuat pe WhatsApp, unde interlocutorul a susținut că lucrează din India și că „agenția” sa încasează între 3.000 și 5.000 de dolari pentru eliminarea unui canal.

„Am închis acest canal”, le-a transmis acesta jurnaliștilor Monitori.

A cerut bani și pentru retragerea reclamațiilor

Persoana contactată a afirmat că nu știe cine comandase eliminarea canalului Monitori. Potrivit explicației sale, solicitarea venise prin intermediul unui alt „furnizor”, ceea ce sugerează existența unui lanț de intermediari.

Serviciile nu ar fi promovate public, iar clienții ar ajunge la cei care depun reclamațiile prin recomandări.

După ce jurnalista și-a dezvăluit identitatea și i-a cerut să retragă sesizările trimise către YouTube, interlocutorul s-a oferit să facă acest lucru pentru 380 de dolari în cazul fiecărui videoclip.

Identitatea reală a persoanei nu a putut fi confirmată. Aceasta nu a dezvăluit pentru cine lucrează și nici cine comandase operațiunea împotriva publicației georgiene.

YouTube nu a răspuns solicitării OCCRP de a comenta situația, dar a restabilit ulterior canalul Monitori.

Și pagina de Facebook a publicației a fost eliminată

La numai câteva zile după incidentul de pe YouTube, pagina de Facebook a Monitori a fost eliminată în urma unei alte reclamații false privind drepturile de autor.

Jurnaliștii nu au reușit să stabilească identitatea reclamantului. Numele și adresa de e-mail menționate în sesizare nu au putut fi asociate cu o persoană identificabilă în bazele de date publice.

Facebook a restabilit pagina după ce redacția a contestat măsura.

Cazul arată cum procedurile construite pentru protejarea creatorilor pot fi transformate într-un instrument de eliminare rapidă a conținutului jurnalistic. Platformele pot suspenda materialele sau chiar conturile înainte ca autenticitatea reclamațiilor să fie verificată în detaliu, iar redacțiile sunt obligate ulterior să demonstreze că acuzațiile sunt false.

O altă instituție de presă a rămas fără pagina de Instagram

Monitori nu este singura redacție vizată de acest mecanism. Pagina de Instagram a Radio Azattyq, serviciul în limba kazahă al Radio Europa Liberă/Radio Libertatea, a fost eliminată în ultimele șase luni.

YouTube și Facebook au avertizat, de asemenea, instituția că mai multe materiale fuseseră reclamate, fără ca paginile respective să fie închise.

Printre materialele vizate se aflau articole despre un decret prezidențial privind alegerile parlamentare, condamnarea unui activist politic și o investigație referitoare la o companie profitabilă despre care jurnaliștii susțineau că avea legături cu elitele politice.

OCCRP arată că persoana care revendicase drepturile asupra materialului despre decretul prezidențial a fost identificată, prin intermediul contului său de TikTok, drept un gamer din Pakistan. Pagina Radio Azattyq a fost recuperată după depunerea mai multor contestații.

Expert: Abuzurile sunt greu de observat și rămân subestimate

Alberto Fittarelli, cercetător specializat în dezinformare în cadrul Citizen Lab, avertizează că folosirea abuzivă a reclamațiilor privind drepturile de autor reprezintă o amenințare globală pentru presă și societatea civilă.

Spre deosebire de atacurile cu boți sau de campaniile agresive purtate în secțiunile de comentarii, eliminarea unui material în urma unei reclamații de copyright este aproape invizibilă pentru ceilalți utilizatori.

Potrivit cercetătorului, verificările superficiale le permit unor actori rău-intenționați să creeze și să antedateze site-uri pentru a pretinde că sunt proprietarii conținutului. Sarcina de a demonstra contrariul este transferată apoi asupra jurnaliștilor sau activiștilor ale căror materiale au fost eliminate.

Unele platforme interzic explicit folosirea abuzivă a instrumentelor de raportare. Investigația OCCRP arată însă că nu este clar cât de activ sunt aplicate aceste reguli înainte ca un canal sau o pagină să dispară.