CEDO respinge cererea judecătoarei Sorina Marinaș împotriva unei delegări decise de CSM

Judecătoarea Sorina-Iolanda Marinaș, de la Curtea de Apel Craiova, cunoscută pentru controversele provocate de intervențiile sale pe rețelele sociale și pentru încălcări ale Codului deontologic constatate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a suferit un nou eșec judiciar. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) i-a respins cererea prin care încerca să obțină suspendarea unei hotărâri a CSM privind delegarea unui alt magistrat într-o funcție de conducere.

Decizia a fost pronunțată la 30 octombrie 2026, în cauza Marinaș contra României (cererea nr. 41560/26), și a fost anunțată oficial de instanța europeană printr-un comunicat de presă publicat miercuri, 4 noiembrie.

CEDO a stabilit că situația invocată de judecătoare nu justifică intervenția excepțională a instanței europene, întrucât nu a fost demonstrat niciun pericol imediat pentru exercitarea profesiei sau pentru independența sa judiciară.

Hotărârea reprezintă un nou rezultat nefavorabil pentru Marinaș, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) îi respinsese deja cererea de suspendare a aceleiași hotărâri a CSM.

CEDO demontează argumentul prejudiciului ireparabil

Conflictul a pornit de la Hotărârea nr. 1830 din 1 octombrie 2026, prin care Secția pentru judecători a CSM a decis delegarea judecătoarei Laura-Mihaela Sarcină în funcția de vicepreședinte al Curții de Apel Craiova, începând cu 2 octombrie, până la ocuparea funcției prin numire, dar nu mai mult de șase luni. Decizia CSM a fost adoptată cu opt voturi pentru și unul împotrivă.

Nemulțumită de această măsură, Sorina Marinaș a contestat-o în instanță, iar ulterior a sesizat inclusiv CEDO, invocând încălcarea mai multor drepturi fundamentale și pretinse riscuri pentru independența sistemului judiciar.

În cererea transmisă la Strasbourg la 26 octombrie, magistrata a susținut că mecanismul de ocupare prin delegare a funcțiilor de conducere și modalitatea de control judiciar asupra hotărârilor CSM nu ar oferi garanțiile necesare de independență și imparțialitate.

Totodată, Marinaș a reclamat că îndeplinește condițiile pentru funcția de vicepreședinte și că pierderea oportunității de a ocupa această poziție i-ar produce un prejudiciu ireparabil.

Argumentele nu au convins instanța europeană. „Luând în considerare cererea prezentată, împreună cu temeiurile și motivele pe care aceasta se bazează, Curtea a decis în conformitate cu practica sa bine stabilită că cererea dnei Marinaș nu se referă la o vătămare ireparabilă în înțelesul articolului 39 din Regulamentul Curții”, precizează comunicatul CEDO.

Judecătorii europeni au subliniat că simpla neocupare a unei funcții de conducere nu a fost demonstrată ca reprezentând un pericol iminent pentru drepturile reclamantei.

„În concret, reclamanta nu a demonstrat că dreptul său de a exercita funcția de judecător sau independența sa judiciară s-ar fi aflat în vreun pericol imediat. Aceasta își continuă activitatea în funcția de judecător la Curtea de Apel Craiova și rămâne eligibilă pentru eventualele numiri în funcții de conducere”, se arată în documentul oficial.

Marinaș a încercat să prezinte o dispută privind ocuparea temporară a unei funcții administrative dintr-o instanță drept o problemă care ar impune intervenția urgentă a CEDO pentru protejarea independenței justiției. Curtea a refuzat însă să extindă mecanismul excepțional al măsurilor provizorii la situația reclamată.

ÎCCJ îi respinsese deja cererea. Marinaș, obligată să plătească 3.500 de lei

Demersul de la Strasbourg a venit după un prim eșec în fața instanței supreme din România. La 14 octombrie 2026, ÎCCJ a respins ca lipsită de interes cererea prin care Sorina Marinaș solicita suspendarea delegării Laurei Sarcină în funcția de vicepreședinte al Curții de Apel Craiova.

Instanța supremă a admis excepția lipsei de interes invocată de CSM, confirmând astfel, în această etapă procesuală, temeinicia apărării instituției în privința condițiilor necesare pentru formularea cererii.

Judecătoarea a fost obligată să plătească Laurei Sarcină 3.500 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată. Soluția privind suspendarea este definitivă.

În esență, Marinaș a încercat să obțină blocarea unei decizii administrative privind conducerea instanței, invocând inclusiv faptul că ea însăși ar fi putut ocupa funcția respectivă.

ÎCCJ nu i-a recunoscut însă interesul procesual necesar în procedura de suspendare, iar CEDO a constatat ulterior că situația invocată nu justifică adoptarea unor măsuri provizorii.

Aceste soluții nu reprezintă o pronunțare definitivă asupra legalității delegării, aspect care face obiectul unui litigiu distinct, în care era stabilit un termen pentru 5 noiembrie 2026.

Probleme deontologice grave: CSM a constatat că Marinaș a încălcat Codul deontologic

Eșecul de la CEDO vine pe fondul unui istoric controversat al judecătoarei Sorina Marinaș, care s-a remarcat prin intervenții frecvente pe Facebook, inclusiv prin atacuri publice și afirmații considerate incompatibile cu obligațiile profesionale ale unui magistrat.

La 14 ianuarie 2026, Secția pentru judecători a CSM a constatat oficial că Marinaș a încălcat dispozițiile art. 9 alin. (2) și art. 17 din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.

Într-o informare publicată la 20 ianuarie, CSM a prezentat două episoade care au stat la baza acestei hotărâri.

Primul privește o postare din septembrie 2025, în care judecătoarea a susținut că 98% dintre contribuabilii care desfășoară activități independente, inclusiv avocații, precum și persoane din comerț și agricultură ar face evaziune fiscală.

CSM a calificat aceste afirmații drept denigratoare și lipsite de suport factual, apreciind că generalizările la adresa unor categorii profesionale și limbajul folosit depășesc limitele libertății de exprimare compatibile cu statutul de magistrat.

Al doilea episod, și mai grav din perspectiva obligației de imparțialitate, privește o postare în care Marinaș a comentat o condamnare la 30 de ani de închisoare pe care o pronunțase personal.

Judecătoarea și-a exprimat public satisfacția față de soluție și a afirmat că nu îi este milă de condamnat, deși este conștientă că acesta ar putea muri în detenție.

Consiliul a apreciat că asemenea manifestări publice pot crea îndoieli asupra imparțialității judecătorului, întrucât lasă impresia că soluția judiciară este însoțită de satisfacții și resentimente personale.

Mai mult, CSM a considerat că manifestarea unei atitudini vindicative în legătură cu o condamnare afectează imaginea de neutralitate a justiției.

Instituția nu a criticat pedeapsa pronunțată sau necesitatea protejării victimelor infracțiunilor grave, ci exclusiv conduita publică a magistratei și modul în care aceasta s-a raportat la propria hotărâre.