Ce se discuta ieri la Parlament în timpul consultărilor de la Cotroceni

În ziua în care președintele Nicușor Dan se întâlnea cu delegațiile partidelor parlamentare, premierul spaniol, Pedro Sánchez, a anunțat convocarea de alegeri anticipate. Iar ambele subiecte au legătură cu o temă vitală pentru toți cetățenii Europei.

Locuirea accesibilă nu înseamnă locuințe sociale

Locuința începe să fie una dintre marile teme politice ale Europei. Spania oferă un exemplu recent și spectaculos: criza locuirii a ajuns în centrul dezbaterii electorale, după ce problema accesului la o locuință a alimentat proteste și a devenit una dintre principalele preocupări ale populației.

Totodată, aceasta este una dintre temele centrale pe care Federația Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă - FIDES și Confederația Patronală Concordia le-au adus pe agenda Romania Affordable Housing Summit, organizat pe 5 octombrie la Palatul Parlamentului.

Mediul de afaceri propune o foaie de parcurs pentru locuirea accesibilă

Evenimentul poate fi important tocmai pentru că s-a suprapus cu negocieri și consultări politice vizând formarea următorului Guvern. În acest răstimp, mediul de afaceri, lideri politici și ai administrației, marii jucători din piață, greii finanțatelor europene și reprezentanți ai Comisiei s-au așezat la aceeași masă.

Inițiativa FIDES și Concordia are astfel șansa de a antrena cât mai mulți decidenți într-o discuție care să depășească disputa despre prețuri și să ajungă la mecanisme concrete: terenuri, autorizare, finanțare, parteneriate public-private, criterii de accesibilitate și proiecte care pot fi efectiv construite. Totul, în contextul în care protestele din Spania au dus la anunțarea alegerilor anticipate pentru 29 noiembrie.

Lecția spaniolă se poate repeta și în alte țări

Pentru România, lecția nu este că va urma neapărat același scenariu. Lecția este că o problemă aparent economică poate deveni, într-un timp relativ scurt, o problemă socială și apoi una politică.

În Spania, presiunea este alimentată de creșterea cererii în marile orașe, oferta insuficientă, dificultățile de autorizare și construcție, lipsa forței de muncă, închirierile pe termen scurt și diferențele dintre regiunile care controlează efectiv o parte importantă a politicilor urbane.

La noi, disputa politică este deja vizibilă: guvernul propune măsuri privind chiriile și piața imobiliară, în timp ce opoziția pune accent pe accelerarea construcției de locuințe și relaxarea unor reguli de dezvoltare urbană. Dincolo de diferențele politice, există un punct comun: lipsa locuințelor accesibile a devenit suficient de importantă încât să influențeze agenda publică.

Paradoxul românesc

România ar trebui să privească această evoluție cu atenție. Și aici există un paradox: rata proprietății este foarte ridicată, dar supraaglomerarea este cea mai mare din Uniunea Europeană. În 2024, 40,7% dintre români locuiau în gospodării supraaglomerate, în timp ce aproximativ 94% trăiau într-o gospodărie proprietară.

În paralel, piața construcțiilor transmite deja semnale care nu pot fi ignorate. După creșterea autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale în 2025, când au fost emise 37.252 de autorizații, datele pentru 2026 arată o inversare a tendinței. În primele opt luni ale anului au fost emise 21.791 de autorizații pentru clădiri rezidențiale, cu 12,2% mai puține decât în aceeași perioadă din 2025. În august, numărul autorizațiilor a fost cu 16,1% sub nivelul aceleiași luni din anul anterior.

Riscuri economice și bugetare

Dacă oferta de locuințe încetinește într-o perioadă în care problema accesibilității este deja acută, presiunea asupra prețurilor și chiriilor poate rămâne ridicată. În același timp, construcțiile nu reprezintă doar apartamente și case: ele antrenează materiale, transport, servicii, forță de muncă, creditare și o parte importantă a activității economice.

Pentru o economie care, potrivit prognozei Comisiei Europene, este aproape de stagnare în 2026 și traversează un proces de consolidare fiscală, orice blocaj prelungit al investițiilor și construcțiilor trebuie privit și din perspectiva efectelor economice și bugetare.

Prin urmare, România se află în fața unei ecuații dificile: are nevoie de mai multe locuințe accesibile, dar nu își poate permite ca producția de locuințe să fie blocată de lipsa predictibilității, de proceduri administrative greoaie, de costuri ridicate sau de lipsa finanțării.