CCR nu a publicat nici după 109 zile deciziile privind numirile neconstituționale din CA-urile TVR și Radio România

Curtea Constituțională se află în fața unei situații tot mai greu de justificat, cu două decizii pronunțate în aceeași zi, 29 aprilie 2026, prin care a constatat că majoritatea membrilor desemnați politic în Consiliile de Administrație ale TVR și Radio România au fost numiți neconstituțional, care nu sunt nici acum publicate în Monitorul Oficial.

Au trecut 109 zile de la pronunțare și 79 de zile de la expirarea termenului maxim de 30 de zile prevăzut de lege pentru redactarea deciziilor. Numirile neconstituționale încetează să producă efecte numai în momentul publicării deciziilor în Monitorul Oficial. Cu alte cuvinte, atât timp cât CCR nu publică ceea ce a decis, persoanele declarate neconstituțional desemnate continuă să voteze, să administreze și să ia decizii în cele două servicii publice de radio și televiziune.

Din punct de vedere politic, situația conservă aranjamentul obținut la sfârșitul anului 2025 de partidele puterii. PNL a primit conducerea TVR, prin Adriana Săftoiu, USR conducerea Radio România, prin Robert Schwartz, iar PSD conducerea Autorității Electorale Permanente. Adriana Săftoiu a fost propunerea PNL pentru TVR, iar Schwartz propunerea USR pentru Radio România.

Formula de conducere pe care liberalii au instalat-o la TVR rămâne neatinsă cât timp CCR își ține propria decizie fără efect. În cazul Radio România, beneficiarul direct al funcției de președinte-director general este USR, însă întârzierea conservă același aranjament politic negociat de partidele care și-au împărțit cele două instituții publice.

Peste această situație s-a suprapus, în ultimele zile, o împrejurare care ridică inevitabil noi semne de întrebare: întâlnirea neanunțată public dintre președinta CCR, Simina Tănăsescu, și liderul PNL Ilie Bolojan, desfășurată în biroul președintelui Senatului, liberalul Mircea Abrudean. CCR nu a negat că întâlnirea a avut loc, ci a respins categoric speculațiile potrivit cărora ar fi fost discutate dosare aflate pe rolul Curții.

CCR a decis în aceeași zi că numirile de la TVR și Radio România sunt neconstituționale

Pe 29 aprilie 2026, CCR a pronunțat două soluții distincte. Prima privește Hotărârea Parlamentului nr. 45/2025, prin care au fost desemnați membrii Consiliului de Administrație al Societății Române de Televiziune. CCR a admis sesizarea AUR și a constatat că hotărârea este neconstituțională în ceea ce privește cei opt candidați desemnați de grupurile parlamentare reunite.

A doua privește Hotărârea Parlamentului nr. 46/2025, referitoare la Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune. Și în acest caz desemnarea celor opt membri proveniți de la grupurile parlamentare a fost declarată neconstituțională.

Problema constatată de Curte era că art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994 prevede că cele opt locuri care revin grupurilor parlamentare trebuie distribuite potrivit configurației politice și ponderii acestora în Parlament. Parlamentul nu a respectat această regulă.

La momentul desemnărilor, AUR avea, potrivit datelor reținute de CCR, 90 de parlamentari și o pondere de aproximativ 19,4%, fiind a doua forță parlamentară după PSD. Cu toate acestea, repartizarea locurilor în CA nu reflecta diferențele reale dintre ponderea AUR și cea a unor grupuri sensibil mai mici. CCR a constatat astfel încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, referitor la respectarea Constituției și a legilor, în raport cu principiul statului de drept.

Cu alte cuvinte, Parlamentul a încălcat legea atunci când și-a împărțit locurile din conducerile celor două instituții publice. Numai că sancțiunea pronunțată de CCR a rămas, până astăzi, pe hârtie, dar nu pe hârtia Monitorului Oficial.

Curtea și-a construit singură cheia care ține în funcție membrii neconstituțional desemnați

Mandatele celor opt nu încetează în 29 aprilie, când a pronunțat soluția. Hotărârile Parlamentului nr. 45/2025 și nr. 46/2025 își încetează efectele juridice față de cei opt candidați în ziua în care deciziile CCR sunt publicate în Monitorul Oficial.

Rezultatul este de un absurd instituțional perfect: CCR a decis că desemnările sunt neconstituționale, dar tot CCR, prin nepublicarea deciziilor, împiedică producerea efectului juridic pe care l-a stabilit. De 109 zile, cei vizați continuă astfel să beneficieze de hotărârile Parlamentului pe care Curtea le-a declarat neconstituționale.

Consiliile de Administrație ale TVR și SRR adoptă în continuare hotărâri, invocând expres drept temei hotărârile declarate neconstituționale în aprilie.

Legea: cel mult 30 de zile pentru redactare

Situația este imposibil de explicat prin raportare la Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Art. 60 alin. (1) prevede că deciziile sunt redactate de magistratul-asistent care a participat la dezbateri, sub îndrumarea judecătorului-raportor, iar „termenul de redactare este de cel mult 30 de zile de la pronunțare”. Art. 60 alin. (2) stabilește că deciziile sunt certificate de președintele CCR și de magistratul-asistent.

În cazul celor două decizii din 29 aprilie, termenul maxim de redactare s-a împlinit pe 29 mai. Legea mai prevede că deciziile CCR se publică în Monitorul Oficial și că opiniile separate sau concurente se publică împreună cu decizia.

La 16 august au trecut 79 de zile de la expirarea termenului maxim legal pentru redactare. Potrivit unor surse de la CCR, cele două hotărâri au fost redactate în interiorul termenului legal, însă nu există nicio explicație logică pentru faptul că nu sunt trimise la Monitorul Oficial.

Cine poate debloca situația: responsabilitatea este în interiorul CCR

În cazul deciziilor CCR, magistratul-asistent redactează motivarea sub îndrumarea judecătorului-raportor, iar actul este certificat de președintele Curții Constituționale, în prezent Simina Tănăsescu, și de magistratul-asistent. Dacă există opinii separate, acestea se publică împreună cu decizia.

Prin urmare, responsabilitatea instituțională pentru finalizarea și publicarea celor două decizii se află la președinta CCR.

STIRIPESURSE.RO relata încă din 24 iunie, citând surse oficiale, că în cazul TVR decizia ar fi fost deja motivată, însă publicarea ar fi fost blocată în așteptarea unei opinii separate a judecătoarei Iulia Scântei. La acel moment, sursele indicau că Scântei se afla în concediu. Au mai trecut aproape două luni de atunci, iar decizia tot nu apare publicată.

Cine câștigă din întârziere: PNL își păstrează formula de la TVR

Efectul politic cel mai limpede este la Televiziunea Română. În noiembrie 2025, funcțiile au fost împărțite în coaliție. PNL a obținut TVR, iar Adriana Săftoiu a fost propunerea liberalilor pentru funcția de președinte-director general. USR a obținut conducerea Radio România, prin Robert Schwartz, iar PSD a primit șefia AEP.

Adriana Săftoiu a ajuns mai întâi membru al CA al TVR ca reprezentantă a Guvernului. Ulterior, noul Consiliu de Administrație a recomandat-o pentru funcția de președinte-director general, cu 10 voturi pentru și trei abțineri, iar Parlamentul a numit-o prin Hotărârea nr. 50 din 26 noiembrie 2025 pentru un mandat de patru ani.

8 dintre cei 13 membri ai CA care au format organismul ce a propulsat-o pe Săftoiu au fost desemnați prin procedura declarată ulterior neconstituțională. Matematic, fără acești opt membri nu ar fi existat o majoritate „neatinsă” de problema constatată de CCR: rămân doar cinci membri dintre cei 13. Totuși, această împrejurare nu duce automat la anularea mandatului Adrianei Săftoiu.

De ce Săftoiu este, cel mai probabil, protejată de efectul numai pentru viitor al deciziei CCR

În cazul șefei TVR, întârzierea CCR îi consolidează situația juridică. Deciziile Curții Constituționale produc efecte numai pentru viitor. Până la momentul în care decizia CCR este publicată, cei opt membri sunt juridic în funcție, chiar dacă Curtea a anunțat deja că desemnarea lor este neconstituțională. Legea nr. 47/1992 consacră caracterul general obligatoriu și efectul numai pentru viitor al deciziilor Curții.

Prin urmare, nu se poate considera pur și simplu, retroactiv, că cei opt nu au existat niciodată în CA și că voturile lor din noiembrie 2025 trebuie șterse.

În plus, Săftoiu însăși nu este unul dintre cei opt membri vizați de decizia CCR, deoarece locul său în CA provine din desemnarea Guvernului, nu din cota grupurilor parlamentare. Iar numirea sa ca președinte este făcută printr-un act distinct (HP nr. 50/2025), care nu a fost declarat neconstituțional.

Astfel, paradoxal, fiecare zi în care CCR amână publicarea înseamnă încă o zi în care toate actele CA sunt produse sub acoperirea juridică a unei hotărâri parlamentare care încă nu și-a încetat efectele.

După publicarea deciziei, Adriana Săftoiu nu ar urma, în principiu, să-și piardă automat mandatul de președinte-director general. În schimb, CA-ul pe care îl conduce va fi lovit direct: cele opt desemnări politice își încetează efectele, iar Parlamentul trebuie să refacă procedura.

La Radio România situația este și mai gravă: șeful instituției este chiar unul dintre cei opt

În cazul Societății Române de Radiodifuziune, problema merge direct la vârful instituției. Cei opt membri ai CA desemnați de grupurile parlamentare au fost: PSD - Ruxandra Ileana Săraru, Radu Bogdan Herjeu și Alexandru Ioan Șerbănescu; AUR - Maria Muntean; PNL - Vlad Mircea Pufu; USR - Robert Cristian Schwartz și Alexandra Coliban; UDMR - Annamária Bodoczi. Componența a fost validată de Parlament în 18 noiembrie 2025.

Robert Schwartz este deci el însuși unul dintre membrii a căror desemnare a fost declarată neconstituțională. CA-ul nou constituit l-a recomandat apoi pentru funcția de președinte-director general, iar Parlamentul l-a numit prin Hotărârea nr. 51/26 noiembrie 2025 pentru patru ani.

Legea nr. 41/1994 spune însă că președintele Consiliului de Administrație este numit de Parlament dintre membrii titulari ai CA. Prin urmare, după publicarea deciziei CCR, situația lui Schwartz devine mult mai fragilă decât cea a Adrianei Săftoiu. El își pierde tocmai calitatea de membru titular al CA care a reprezentat premisa legală pentru alegerea sa ca președinte.

Hotărârea Parlamentului nr. 51/2025, prin care Schwartz a fost numit președinte, este un act distinct și nu a fost declarată expres neconstituțională. De aceea, încetarea automată și concomitentă a tuturor atribuțiilor sale de director general nu poate fi afirmată fără rezerve înainte de publicarea motivării integrale și fără stabilirea mecanismului de interimat.

Însă mandatul său de președinte al CA este pus frontal în discuție, deoarece legea condiționează funcția de apartenența la Consiliu, iar calitatea sa de membru este chiar cea pe care decizia CCR o lovește.

Este motivul pentru care întârzierea publicării îi folosește lui Schwartz într-un mod chiar mai direct decât Adrianei Săftoiu: până când CCR publică, el rămâne membru CA în baza HP 46/2025 și continuă să semneze ca președinte al Consiliului.

După publicare, cele două CA-uri rămân practic fără majoritate

Ambele consilii au 13 membri, dintre care opt locuri sunt cele distribuite grupurilor parlamentare. După încetarea mandatelor celor opt, rămân doar cinci desemnări neatinse de deciziile CCR, cele provenite din celelalte categorii prevăzute de lege.

Legea nr. 41/1994 prevede reguli de cvorum pentru funcționarea CA și, în situațiile în care procedura de desemnare nu este completă, funcționarea unui consiliu incomplet presupune cel puțin nouă membri validați. Cu numai cinci membri neafectați, nu poate exista în mod normal un CA funcțional capabil să continue activitatea ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Parlamentul va trebui astfel să refacă desemnările pentru cele opt poziții politice în ambele instituții, de această dată cu respectarea reală a ponderii grupurilor parlamentare.

Întâlnirea Tănăsescu-Bolojan aruncă o umbră suplimentară peste întârziere

Pe acest fundal, întâlnirea de vineri, 14 august, dintre președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan este de natură să amplifice problema de credibilitate a Curții.

Întrevederea nu a figurat într-o agendă publică și s-a desfășurat în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, în absența acestuia. CCR a reacționat ulterior, dar nu a negat întâlnirea. A negat că ar fi fost discutate cauze pendinte în afara cadrului legal.

Momentul este cu atât mai sensibil cu cât luni, 17 august, CCR urmează să reia deliberările asupra Legii integrității, contestată inclusiv de senatori PNL și USR.

Fostul judecător CCR Tudorel Toader a calificat întrevederea drept una care „nu este una uzuală” și a atras atenția asupra momentului, asupra principiului separației și asupra percepției publice. El a subliniat că asemenea contacte instituționale au existat, dar în alte situații au avut loc după agende și programe făcute publice.

Nu există dovada publică a vreunei înțelegeri între Bolojan și Tănăsescu și nici că dosarele TVR ori SRR au fost discutate. Există însă un fapt obiectiv care nu poate fi înlăturat printr-un comunicat: sub conducerea Simonei Tănăsescu, CCR nu a publicat de 109 zile două decizii al căror efect ar perturba imediat formule de conducere rezultate din negocierile politice dintre PNL și partenerii săi.

Iar între timp, președinta Curții se întâlnește, neanunțat public, cu liderul PNL. Din perspectiva încrederii într-o Curte Constituțională, asocierea celor două situații este devastatoare.