CCR amână din nou cele două conflicte Guvern-ÎCCJ și Guvern-Parlament

Curtea Constituțională a amânat din nou, miercuri, soluționarea celor două conflicte juridice de natură constituțională aflate pe masa judecătorilor, stabilind un nou termen pentru 7 octombrie, a anunțat CCR.

Curtea trebuia să se pronunțe, pe de o parte, asupra conflictului dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție privind plata unor restanțe salariale ale magistraților de aproximativ 4,8 miliarde de lei și, pe de altă parte, asupra conflictului dintre Guvern și Parlament privind ordonanța referitoare la programul SAFE, adoptată de Cabinetul Bolojan după ce fusese demis prin moțiune de cenzură.

Este încă o amânare în două dosare care au generat, potrivit unor surse din cadrul CCR consultate de stiripesurse.ro, tensiuni inclusiv între judecătorii constituționali.

La termenul anterior, din 23 septembrie, președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, le-ar fi cerut colegilor să accepte încă o amânare a celor două cauze, fără să prezinte un motiv concret pentru această solicitare, potrivit surselor citate.

CCR stabilise atunci data de 30 septembrie pentru reluarea deliberărilor. Curtea a decis însă miercuri să nu tranșeze nici de această dată disputele și a mutat pronunțarea cu încă o săptămână.

Amânare chiar în ziua votului pentru Guvernul Mureșan

Decizia CCR intervine într-o zi cu miză politică deosebită, în care Parlamentul este chemat să se pronunțe asupra învestirii Guvernului propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan.

Coincidența era cu atât mai relevantă în cazul conflictului privind programul SAFE, întrucât judecătorii constituționali trebuiau să stabilească tocmai care sunt limitele de acțiune ale unui Guvern rămas fără încrederea Parlamentului.

În locul unei clarificări constituționale în această problemă, verdictul va veni cel mai devreme pe 7 octombrie.

Miza dosarului SAFE: ce mai poate face un Guvern demis

Sesizarea privind programul SAFE a fost formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care a reclamat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern.

Disputa privește OUG nr. 38/2026, adoptată de Cabinetul Bolojan după ce, la 5 mai, Parlamentul retrăsese încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură. Ordonanța a fost ulterior publicată în Monitorul Oficial la 8 mai.

Grindeanu susține că, după demitere, Guvernul nu mai putea exercita decât atribuțiile necesare administrării treburilor publice, în condițiile art. 110 alin. (4) din Constituție, și nu mai putea adopta acte cu forță de lege primară.

„Problema de drept ce trebuie dezlegată de Curtea Constituțională vizează posibilitatea Guvernului demis prin moțiune de cenzură de a adopta și publica o ordonanță de urgență cu conținut legislativ substanțial – care nu constituie un act de administrare curentă”, se arată în sesizare.

Președintele Camerei Deputaților a reclamat și faptul că Executivul ar fi reglementat prin ordonanță domenii în care existau deja inițiative legislative aflate în procedură parlamentară.

CCR este astfel chemată să stabilească dacă un Guvern demis mai poate utiliza mecanismul ordonanțelor de urgență și unde se termină „administrarea treburilor publice” permisă de Constituție unui Executiv al cărui mandat a încetat.

Dosarul a cunoscut deja o serie lungă de amânări, inclusiv termenul din 23 septembrie fiind mutat pentru 30 septembrie.

Aproape 5 miliarde de lei, în celălalt conflict

Al doilea dosar privește conflictul juridic de natură constituțională dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în problema drepturilor salariale restante ale magistraților.

Sesizarea a fost formulată în 2 iulie de premierul interimar de atunci, Ilie Bolojan, după ce Curtea de Apel București obligase Executivul să asigure fondurile necesare achitării restanțelor salariale scadente în 2026.

Suma aflată în discuție este de aproximativ 4,8 miliarde de lei, reprezentând drepturi salariale obținute de magistrați în instanță și accesorii aferente acestora.

Bolojan a susținut că puterea judecătorească nu poate decide modalitatea în care Guvernul repartizează fondurile din bugetul general consolidat.

„În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector”, afirma fostul premier.

În opinia sa, obligarea Guvernului printr-o hotărâre judecătorească să aloce o anumită sumă „perturbă direct echilibrul bugetar național” și reprezintă „o ingerință directă în activitatea executivă a statului”.

CCR trebuie să stabilească astfel limita dintre dreptul instanțelor de a asigura executarea unor drepturi salariale recunoscute și prerogativele constituționale ale Guvernului și Parlamentului privind alcătuirea și distribuirea bugetului.