CCR a declarat neconstituțională suspendarea practicienilor în insolvență cercetați penal

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis joi, 8 octombrie, în unanimitate, că prevederile legale care permit suspendarea practicienilor în insolvență încă din momentul punerii în mișcare a acțiunii penale sunt neconstituționale. Judecătorii constituționali au constatat că legislația este neclară, permite aprecieri subiective și instituie un tratament discriminatoriu în comparație cu alte profesii juridice liberale, precum notarii publici, executorii judecătorești și mediatorii.

Prin Decizia nr. 1007 din 8 octombrie 2026, pronunțată în dosarele nr. 1467D/2021 și 3470D/2021, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 36 lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activității practicienilor în insolvență.

Hotărârea a fost adoptată cu unanimitate de voturi, CCR constatând încălcarea a două prevederi constituționale: articolul 1 alineatul (5), referitor la respectarea Constituției și a legilor, inclusiv exigențele de calitate a legislației, și articolul 16, privind egalitatea în drepturi.

Ce prevedea legea declarată neconstituțională

Potrivit articolului 36 lit. h) din OUG nr. 86/2006, calitatea de practician în insolvență se suspendă „în cazul în care împotriva practicianului s-a pus în mișcare acțiunea penală sau s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive”.

Prevederea a fost introdusă prin Legea nr. 255/2013, pentru punerea în aplicare a noului Cod de procedură penală, și a intrat în vigoare la 1 februarie 2014.

Astfel, un practician în insolvență putea fi suspendat din profesie înainte ca o instanță să stabilească vinovăția sa, măsura putând continua până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Punerea în mișcare a acțiunii penale reprezintă etapa în care o persoană dobândește calitatea de inculpat, fără ca acest lucru să echivaleze cu stabilirea vinovăției.

CCR: Legea permite aprecieri subiective și soluții diferite în situații similare

În comunicatul transmis joi, Curtea Constituțională explică faptul că formularea utilizată de legiuitor nu permite identificarea clară a infracțiunilor pentru care poate interveni suspendarea.

„Curtea a reținut că dispozițiile art.36 lit.h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.86/2006 nu definesc categoria infracțiunilor de natură să aducă atingere prestigiului profesiei și nici nu stabilesc criteriile în funcție de care o anumită infracțiune poate fi inclusă în această categorie. În lipsa unor asemenea repere, aplicarea măsurii suspendării depinde de o apreciere subiectivă, susceptibilă să genereze soluții diferite în situații similare”, arată CCR.

Judecătorii constituționali au identificat și o altă problemă: legea nu precizează cine are competența de a dispune sau constata suspendarea și nici procedura prin care aceasta trebuie aplicată.

„De asemenea, Curtea a arătat că printre atribuțiile generale de control, supraveghere și disciplină ale structurilor Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România nu a fost identificat în mod neechivoc organul competent să aprecieze cu privire la dispunerea sau constatarea măsurii suspendării calității de practician în insolvență. Textul criticat nu indică nici actul care trebuie emis și nici procedura aplicabilă. Prin urmare, dispozițiile examinate nu îndeplinesc exigențele de calitate a legii impuse de art.1 alin.(5) din Constituție”, precizează instanța constituțională.

În consecință, CCR a apreciat că o măsură cu efecte importante asupra exercitării unei profesii nu poate fi aplicată în baza unor formulări generale, fără criterii obiective și fără o procedură clară.

Discriminare față de notari, executori judecătorești și mediatori

Un al doilea argument privește tratamentul juridic diferit aplicat practicienilor în insolvență în comparație cu membrii altor profesii juridice liberale.

CCR a considerat că practicienii în insolvență, notarii publici, executorii judecătorești și mediatorii se află în situații comparabile în ceea ce privește necesitatea protejării prestigiului profesiei și a încrederii publicului.

Cu toate acestea, momentul de la care poate interveni suspendarea diferă semnificativ.

„Curtea a observat că, în cazul altor profesii liberale, suspendarea este legată de luarea unei măsuri preventive privative de libertate sau de un moment procesual ulterior, în timp ce, în cazul practicianului în insolvență, măsura intervine încă de la punerea în mișcare a acțiunii penale și poate dura până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive. Această diferență de tratament nu are o justificare obiectivă și rezonabilă și nu păstrează un raport rezonabil de proporționalitate cu scopul legitim urmărit”, se arată în comunicatul CCR.

Prin urmare, deși legiuitorul urmărea un scop legitim, respectiv protejarea prestigiului profesiei și menținerea încrederii publicului, mijloacele utilizate au fost considerate disproporționate și discriminatorii.

Ce efecte produce decizia CCR

Decizia are implicații pentru regimul juridic al practicienilor în insolvență, categorie profesională din care fac parte specialiștii care exercită, în condițiile legii, atribuții de administrator judiciar sau lichidator judiciar în procedurile de insolvență.

Aceștia au un rol important în administrarea patrimoniului societăților aflate în dificultate, reorganizarea activității economice, valorificarea activelor și recuperarea creanțelor.

Hotărârea CCR nu elimină posibilitatea suspendării practicienilor în insolvență în toate situațiile. Celelalte cauze de suspendare reglementate de articolul 36 din OUG nr. 86/2006, inclusiv suspendarea ca sancțiune disciplinară, nu au făcut obiectul acestei soluții de neconstituționalitate.

În schimb, dispoziția care permitea suspendarea în legătură cu punerea în mișcare a acțiunii penale sau trimiterea în judecată, pentru infracțiuni considerate de natură să afecteze prestigiul profesiei, a fost declarată neconstituțională în integralitatea sa.

Potrivit articolului 147 din Constituție, de la data publicării deciziei CCR în Monitorul Oficial, prevederile declarate neconstituționale sunt suspendate de drept. Dacă nu sunt puse în acord cu Constituția în termen de 45 de zile de la publicare, acestea își încetează efectele juridice.

Legiuitorul va trebui, așadar, să țină cont de exigențele stabilite de Curte dacă va reglementa din nou această cauză de suspendare, inclusiv prin stabilirea unor criterii clare, a autorității competente și a unei proceduri previzibile, cu respectarea principiului egalității în drepturi.