Catalonia: ascensiunea extremei drepte separatiste bulversează echilibrele politice

În doar doi ani, partidul pro-independență de extremă dreaptă „Alianța Catalană” a trecut de la sub 4% la aproape 17% din intențiile de vot pentru alegerile regionale din 2028 din Catalonia, răsturnând echilibrele politice locale, transmite agenția Reuters.

Formațiunea condusă de Silvia Orriols, care se bazează pe alegătorii din clasele de mijloc și populare din zonele rurale din jurul Barcelonei, este depășită astăzi doar de Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol, aflat la putere la Madrid.

Deși promite să se despartă de Spania în cazul unei victorii, „Aliança Catalana” promovează în primul rând un mesaj axat pe lupta împotriva imigrației și a insecurității, care atrage alegători dincolo de diviziunile tradiționale și se impune în dezbaterea publică, în timp ce tema secesiunii își pierde din avânt, la nouă ani după eșecul referendumului privind independența.

Conform unui sondaj al guvernului catalan publicat în iulie, potențialii săi alegători provin din toate spectrele politice, dar sunt în majoritate foști susținători ai partidului separatist de centru-dreapta Junts sau ai partidului de extremă dreapta Vox, reprezentat la nivel național și vehement opus independenței.

Simbol al diviziunilor pe care le alimentează în cadrul mișcării separatiste sunt incidentele violente care au opus susținătorii Alianței Catalane și militanții de stânga cu ocazia sărbătorii naționale a Cataloniei, pe 11 septembrie.

Acest episod subliniază dificultățile cu care se vor confrunta partidele pro-idependență în formarea unei coaliții capabile să înlăture de la puterea regională PSOE, în condițiile în care formațiunile separatiste tradiționale exclud colaborarea cu Alianța.

„POPORUL ȘI-A REGĂSIT SPERANȚA”

Ascensiunea Alianței Catalane este strâns legată de personalitatea președintei sale, Silvia Orriols. În vârstă de 41 de ani, provenind dintr-o familie de agricultori, ea afirmă că se inspiră din frustrarea alegătorilor față de partidele tradiționale și din teama că imigrația ar putea dilua identitatea catalană.

Recenta victorie a partidului Alternativa pentru Germania (AfD) în Saxonia-Anhalt este un semn că „Europa se trezește”, se bucură ea.

„Oamenii și-au redobândit speranța și motivația de a lupta pentru restaurarea statului catalan, de a pune în aplicare politici menite să ne păstreze identitatea”, declară ea pentru Reuters. „Noi, europenii, ne protejăm pentru a supraviețui.”

Aliança Catalana a apărut pe scena politică regională în 2023 grație victoriei Silviei Orriols și a discursului său anti-imigrație la alegerile municipale din Ripoll, un orășel situat la poalele Pirineilor, de unde proveneau majoritatea autorilor, de origine marocană, ai atentatelor din Barcelona din 2017.

Un an mai târziu, partidul a intrat în Parlamentul Cataloniei, câștigând două locuri. De atunci, intențiile de vot pentru următoarele alegeri regionale au crescut de la 3,8% la 16,7%, potrivit unui sondaj publicat luna aceasta de ziarul El Mundo, devansând cu 2,6 puncte procentuale ERC (Stânga Republicană din Catalonia), vechiul partid de stânga pro-idependență.

„MĂ SIMT TRĂDAT”

Eloi Radovan, a cărui familie a votat întotdeauna pentru partidele pro-idependență de stânga, precum ERC, se numără printre cei care intenționează să voteze pentru Alianța Catalană.

„Mă simt trădat”, spune acest tânăr de 19 ani, reproșând partidelor precum Junts sau ERC că nu au pus în aplicare independența în ciuda victoriei taberei „da” la referendumul din octombrie 2017, declarat ilegal de Madrid, și că au cooperat cu președintele guvernului spaniol, Pedro Sanchez.

Pentru el, interzicerea totală a imigrației este justificată deoarece, spune el, „Catalonia devine din ce în ce mai puțin catalană”.

„Dinamica independentistă din 2017 a fost motivată de îngrijorări economice, în timp ce Aliança răspunde unor îngrijorări demografice”, estimează istoricul Joan Esculies.

“Ascensiunea partidului Aliança este „expresia unei frustrări față de lipsa unei căi viabile către independență și un strigăt născut din teamă, în contextul în care noile valuri de imigrație reprezintă o amenințare tot mai mare pentru limba (catalană)”, afirmă el.

Problemele legate de locuințele accesibile, imigrația și securitatea se află în fruntea preocupărilor în sondajul realizat de guvernul catalan în luna iulie. Cu doi ani în urmă, nemulțumirea politică și relațiile Cataloniei cu restul Spaniei ocupau primele locuri pe listă.

Cu toate acestea, sprijinul pentru independență rămâne solid, în ciuda diviziunilor din cadrul mișcării și a pierderii președinției regionale în 2024, după un deceniu la putere.

Conform sondajului din iulie, 45% dintre persoanele chestionate sunt în favoarea independenței, după ce în 2017 se înregistrase un vârf de 49%.

În ochii detractorilor săi, Alianța Catalană nu oferă nicio soluție reală, mulțumindu-se să exploateze frica și frustrările.

Celelalte partide separatiste trebuie să combată „discursul său xenofob și de excludere”, declară Hug Lucchetti, un militant de stânga în vârstă de 45 de ani, întâlnit în timpul manifestației din 11 septembrie.

„Mișcarea independentistă este vie”, adaugă el. „Continuă să apară noi rânduri de militanți.”