Câștigurile de productivitate generate de AI ar putea să nu reducă inflația, avertizează un economist FMI

Creșterea productivității economice generată de dezvoltarea inteligenței artificiale nu garantează o scădere a inflației, avertizează Silvana Tenreyro, noul economist-șef al Fondului Monetar Internațional, relatează Reuters.

Concluziile apar într-o analiză publicată joi pe blogul Băncii Angliei și realizată împreună cu doi cercetători.

În mod normal, creșterea productivității, prin care companiile reușesc să producă mai mult folosind aceleași resurse, ar trebui să contribuie la reducerea costurilor și, implicit, a prețurilor.

Această perspectivă a fost invocată și de președintele Rezervei Federale americane, Kevin Warsh, care a sugerat că dezvoltarea inteligenței artificiale ar putea permite economiei SUA să accelereze fără să genereze presiuni suplimentare asupra inflației.

Investițiile în AI pot alimenta inflația înainte de creșterea productivității

Tenreyro și coautorii săi, economistul Băncii Angliei Jenny Chan și cercetătoarea Ludovica Ambrosino, susțin însă că relația dintre productivitate și inflație este mai complexă.

Potrivit analizei, investițiile companiilor și cheltuielile gospodăriilor ar putea crește înainte ca beneficiile economice promise de inteligența artificială să se materializeze.

„Investițiile companiilor și cheltuielile gospodăriilor pot ambele să depășească creșterile de productivitate realizate”, susțin cercetătorii, făcând referire inclusiv la investițiile masive actuale în infrastructura necesară dezvoltării AI.

Dacă cererea crește înainte ca oferta și productivitatea să se adapteze, pot apărea dezechilibre care să ducă la majorarea prețurilor.

Într-un astfel de scenariu, băncile centrale ar putea fi nevoite să mențină dobânzile la niveluri mai ridicate pentru a controla inflația.

Cererea pentru cipuri a crescut puternic

Un exemplu este piața componentelor electronice utilizate în centrele de date. Cererea foarte mare pentru cipuri de memorie și procesoare grafice, alimentată de investițiile în inteligența artificială, a dus la creșteri importante de prețuri.

Efectele s-au propagat și către produsele destinate consumatorilor, precum telefoanele, laptopurile și alte dispozitive electronice.

Cercetătorii subliniază însă că efectul productivității asupra inflației depinde și de sectorul în care sunt obținute aceste câștiguri.

Creșterile de productivitate în domeniul serviciilor produse pentru piața internă tind să contribuie mai mult la reducerea inflației.

În schimb, câștigurile de productivitate din sectoarele orientate spre export pot majora salariile interne și cererea pentru servicii, iar dacă oferta acestora este limitată, presiunile asupra prețurilor pot crește.

Studiul nu reprezintă poziția oficială a Băncii Angliei

Silvana Tenreyro a fost membră a Comitetului de Politică Monetară al Băncii Angliei între 2017 și 2023.

Analiza a fost realizată de Tenreyro în perioada în care era profesor la London School of Economics și nu reprezintă poziția oficială a Băncii Angliei.

Concluzia studiului este că impactul inteligenței artificiale asupra inflației nu poate fi determinat doar prin estimarea viitoarelor câștiguri de productivitate.

Ritmul investițiilor, evoluția cererii și sectoarele în care se materializează aceste câștiguri vor avea, la rândul lor, un rol important.