calin georgescu mihai viteazu

Călin Georgescu transformă comemorarea a 425 de ani de la uciderea lui Mihai Viteazul într-un mesaj politic despre România de astăzi. Fostul candidat la alegerile prezidențiale face o paralelă între interesele Imperiului Habsburgic, despre care spune că s-au aflat în spatele asasinării voievodului, și „globaliștii anticreștini” ai prezentului, care s-ar teme de unitatea românilor.

Într-un mesaj publicat pe Facebook, Călin Georgescu îl descrie pe Mihai Viteazul drept un voievod iubitor de Hristos și primul domnitor care a realizat, prin forța armelor, unirea românilor.

Mesajul a fost transmis duminică, 9 august, ziua în care s-au împlinit 425 de ani de la uciderea domnitorului pe Câmpia Turzii.

De la Mihai Viteazul la „globaliștii anticreștini”

Călin Georgescu susține că Mihai Viteazul devenise un obstacol în calea intereselor Imperiului Habsburgic nu doar prin puterea sa politică și militară, ci mai ales prin ideea pe care ajunsese să o reprezinte: unirea românilor.

Pornind de la această interpretare, fostul candidat la Președinție construiește o paralelă directă cu România contemporană.

„La fel ca atunci, și astăzi, aceleași interese imperiale, reprezentate acum de globaliștii anticreștini, se tem de românii uniți”, afirmă Călin Georgescu.

Mesajul reia una dintre temele centrale ale discursului său public: existența unor forțe din exterior care ar încerca să împiedice unitatea, suveranitatea și afirmarea națională a românilor.

Georgescu: Nu doar voievodul trebuia eliminat, ci și ideea unirii

În construcția prezentată de Călin Georgescu, asasinarea lui Mihai Viteazul nu a urmărit doar eliminarea unui conducător incomod. Ținta ar fi fost și proiectul politic simbolizat de acesta.

Mihai Viteazul a reușit, în anul 1600, să aducă pentru o scurtă perioadă sub aceeași conducere Țara Românească, Transilvania și Moldova. Domnia sa asupra celor trei principate a devenit ulterior unul dintre marile simboluri istorice ale unității românilor.

Voievodul a fost ucis la 9/19 august 1601, în tabăra de lângă Turda, de un detașament de mercenari trimis să îl aresteze, episod atribuit ordinului generalului imperial Giorgio Basta. Capul său a fost dus în Țara Românească și înmormântat la Mănăstirea Dealu, în timp ce locul în care a fost depus trupul nu este cunoscut cu certitudine.

Apel la credință, rugăciune și unitate

Călin Georgescu își încheie mesajul într-o notă religioasă, legând exemplul istoric al lui Mihai Viteazul de Evanghelia duminicii.

În viziunea sa, puterea românilor de a rămâne uniți nu poate veni doar dintr-un proiect politic, ci trebuie să se sprijine pe credință, rugăciune și post.

Fostul candidat la alegerile prezidențiale invocă imaginea grăuntelui de credință care poate muta munții și îi îndeamnă pe români să fie uniți atât între ei, cât și în relația cu Dumnezeu.