Bucureștiul, cu până la 8°C mai cald în centru decât în satele din jur / Construcțiile se extind în Ilfov, iar insula de căldură depășește granițele Capitalei / Raportul „Starea Climei 2026”: Pădurile, centura verde și zonele umede, sub presiunea urbanizării

Centrul Bucureștiului poate fi cu 3–8°C mai cald decât satele din jur în zilele de vară, iar extinderea construcțiilor din Ilfov amplifică insula de căldură urbană, potrivit raportului „Starea Climei 2026”. Peste jumătate din suprafața Capitalei este ocupată de construcții, șosele și alte amenajări, în timp ce dezvoltarea rezidențială și logistică din localitățile învecinate înlocuiește terenuri agricole și spații naturale. Cercetătorii arată că pădurile periurbane, centura verde și zonele umede sunt supuse unei presiuni tot mai mari și că adaptarea la schimbările climatice trebuie coordonată între București și Ilfov.

Cei cinci autori ai capitolului „Climatul Urban în România 2026” – Sorin Cheval, Ștefan Dinicilă, Alexandru Dumitrescu, Vlad Fălcescu și Ioan-Ștefan Gabrian – identifică două cauze ale încălzirii orașelor, acestea fiind creșterea generală a temperaturilor și transformarea terenurilor naturale sau vegetale în suprafețe construite și impermeabile, care împiedică infiltrarea apei în sol.

București–Ilfov, cea mai rapidă expansiune urbană din România

„În ultimele trei decenii, regiunea București-Ilfov a cunoscut cea mai rapidă expansiune urbană din România, cu o creștere accelerată a suprafețelor construite și impermeabile, înlocuind terenurile agricole și spațiile naturale periurbane”, arată raportul. Cercetătorii descriu extinderea locuințelor individuale – case, a ansamblurilor rezidențiale – cartiere și a platformelor logistice – puncte de lucru, în absența unei planificări coerente la nivel metropolitan. Documentul prezintă exemple de dezvoltări imobiliare recente din Chiajna și Popești-Leordeni.

„ICU se extinde de-a lungul noilor zone construite în jurul orașului. Zonele impermeabile dens construite cresc vulnerabilitatea în fața temperaturilor extreme. Extinderea acestor zone pune presiune asupra soluțiilor care ar trebui să protejeze orașul și să reducă riscurile climatice: păduri periurbane, centură verde, zone umede sau terenuri agricole”, explică autorii.

„Local nu este suficient”. Bucureștiul și Ilfovul au nevoie de măsuri comune

Raportul atrage atenția că riscurile climatice depășesc limitele administrative, în timp ce Bucureștiul și localitățile din Ilfov continuă să își stabilească separat prioritățile urbanistice și investițiile.

Cercetătorii indică necesitatea coordonării utilizării terenurilor, a protejării infrastructurii verzi-albastre și a elaborării unor planuri comune de urgență.

„La nivelul unui oraș pot exista o viziune și strategii unitare coerente, dar mozaicul de localități din aria metropolitană reunește planuri și priorități individuale. Majoritatea acestor localități vizează obiective pe termen scurt pentru atragerea investițiilor și creșterea populației”, arată raportul.

Documentul citează și concluzia unei cercetări privind adaptarea metropolitană: „Local nu este suficient”. Studiul, publicat în 2022 în revista Frontiers in Sustainable Cities, analizează cazul Milpa Alta, o zonă agricolă periurbană din Ciudad de México, afectată de extinderea orașului, presiunile asupra terenurilor și degradarea mediului. Autorii arată că administrațiile și comunitățile locale nu pot gestiona singure aceste probleme, în condițiile în care dezvoltarea urbană depășește limitele administrative și indică, ca soluții, colaborarea între instituții, implicarea comunităților și decizii coordonate privind utilizarea terenurilor și protejarea resurselor naturale.

Concluzia este relevantă și pentru București–Ilfov, unde extinderea construcțiilor pune presiune asupra pădurilor periurbane, zonelor umede și terenurilor agricole, iar riscurile climatice sunt comune Capitalei și localităților învecinate.

Peste jumătate din suprafața Bucureștiului este modificată prin construcții și infrastructură

Mai mult de 50% din suprafața Bucureștiului este modificată prin construcții, șosele, zone industriale și alte amenajări, arată raportul. Asfaltul și betonul absorb radiația solară și rețin căldura. Reducerea vegetației diminuează umbrirea și evapotranspirația, iar densitatea clădirilor poate îngreuna circulația aerului.

„Suprafețele construite rețin o cantitate mai mare de căldură, în timp ce lipsa vegetației diminuează evapotranspirația și scade efectul natural de umbrire. Apa de ploaie se scurge rapid, ceea ce reduce umiditatea aerului, iar activitățile umane eliberează căldură suplimentară”, explică autorii.

Bucureștiul se numără printre cele mai calde capitale europene. Raportul indică o temperatură medie a aerului de 22,5°C în iulie, Capitala ocupând locul al nouălea în comparația prezentată, după Atena, Madrid, Roma, toate capitale mai sudice decât cea a României.

Raportul arată că peste 50% din populația Bucureștiului locuiește în zone cu risc termic mare sau foarte mare. Cele mai expuse sunt cartierele dense, cu puțină vegetație și materiale de construcții care absorb și rețin căldura.

„În multe orașe din România, cartierele rezidențiale compacte se confruntă cu un efect termic cumulativ accentuat. Absența vegetației, a arborilor maturi și a coridoarelor de ventilație naturală transformă aceste cartiere în adevărate «cuptoare» în timpul verii”, arată cercetătorii. Vârstnicii, copiii, persoanele cu boli cronice și cele care lucrează în aer liber sunt printre cele mai vulnerabile categorii. La nivelul orașelor din România, aproximativ 1,6 milioane de locuitori au peste 65 de ani.

Pădurile și coridoarele verzi pot reduce local temperatura cu până la 5°C

Raportul indică faptul că parcurile, pădurile urbane, coridoarele verzi și corpurile de apă pot reduce temperatura medie a orașului cu până la 1°C și punctual cu până la 5°C, potrivit studiilor citate.

Vegetația răcește mediul prin umbrire și evapotranspirație, iar suprafețele permeabile permit infiltrarea apei în sol.

Un studiu publicat în octombrie 2025 în revista științifică Land Use Policy, care analizează rezultatele a 48 de cercetări bazate pe măsurători efectuate la fața locului, arată că parcurile mari, cu arbori numeroși și coronament dens, au un efect de răcire mai puternic decât parcurile mici și fragmentate.

Potrivit studiului, un parc de 3,4 ha a redus temperatura cu 0,5°C, efectul fiind observat până la 391 m distanță. În cazul unui parc de 125 ha, reducerea temperaturii aerului a fost de 1,6°C la 130 m și de 0,9°C la 280 m distanță. Pentru un parc de 680 ha, efectul de răcire s-a extins până la un kilometru, cu diferențe de temperatură cuprinse între 0,6 și 2,8°C.