Bruxelles-ul pune România în fața problemelor din economie: Taxe neîncasate, bani europeni cheltuiți ineficient și 770 de milioane de euro pierdute. Ce i se cere viitorului Guvern

Viitorul Guvern de la București va trebui să demonstreze Comisiei Europene că poate menține România pe direcția reducerii deficitului bugetar, în condițiile în care la Bruxelles persistă nemulțumiri privind administrarea banilor publici. Oficialii europeni sunt preocupați de nivelul redus al încasărilor fiscale, de rezultatele întârziate ale digitalizării ANAF și de proiectele pentru care autoritățile române au solicitat finanțări peste capacitatea lor de implementare. Potrivit informațiilor obținute de Digi24, reprezentanții Comisiei consideră că o colectare mai eficientă ar putea permite majorarea pensiilor și salariilor în 2027, an pentru care deficitul bugetar ar trebui să nu depășească 5,3% din PIB.

Bruxelles-ul așteaptă stabilitate politică și continuarea reducerii deficitului

Progresele înregistrate de România în diminuarea deficitului sunt apreciate de reprezentanții europeni, însă aceștia urmăresc dacă viitorul Executiv va păstra aceeași direcție fiscală.

Conform unor surse politice, Comisia Europeană este interesată în special de două aspecte: stabilitatea politică de la București, necesară pentru asigurarea unui cadru legislativ și fiscal previzibil, și construcția bugetului pentru anul următor.

Datele actuale privind execuția bugetară indică, în evaluarea oficialilor europeni, că introducerea unor măsuri suplimentare de austeritate nu este necesară. În schimb, diminuarea cheltuielilor trebuie să continue.

Pentru anul 2027, așteptările Comisiei vizează limitarea deficitului la cel mult 5,3% din produsul intern brut, obiectivul fiind apropierea cât mai mult de nivelul de 5%.

ANAF, în atenția oficialilor europeni. România continuă să colecteze prea puțin

Capacitatea statului român de a încasa taxele reprezintă o altă problemă semnalată la Bruxelles. Reprezentanții Comisiei consideră că îmbunătățirea colectării ar putea aduce resurse suplimentare la buget, fără să fie nevoie de o povară fiscală mai mare pentru cetățeni.

România se numără în continuare printre statele europene cu cele mai ridicate decalaje de TVA, diferența fiind de aproape 30%.

Potrivit surselor politice, nemulțumirile oficialilor europeni sunt legate și de faptul că autoritățile de la București nu au obținut rezultatele promise prin modernizarea digitală a ANAF, deși au beneficiat de finanțarea necesară.

Reforma instituției, susținută prin Planul Național de Redresare și Reziliență, prevedea în mod expres majorarea veniturilor colectate și reducerea diferenței dintre TVA datorată și cea încasată efectiv.

Proiecte prea mari pentru capacitatea autorităților române

Felul în care România utilizează finanțările europene reprezintă, de asemenea, un motiv de nemulțumire pentru oficialii de la Bruxelles.

Potrivit informațiilor provenite din surse politice, reprezentanții europeni apreciază că instituțiile românești au urmărit în numeroase situații atragerea unor sume cât mai consistente, fără să evalueze suficient posibilitățile reale de gestionare și realizare a proiectelor.

Majorările de pensii și salarii din 2027, condiționate de resursele bugetare

După perioada de înghețare a veniturilor, autoritățile române consideră că anul 2027 ar trebui să aducă majorări ale pensiilor și salariilor.

Conform acelorași surse, această perspectivă este susținută și de reprezentanții Comisiei Europene, care nu consideră necesară prelungirea austerității. Aceștia insistă însă ca eventualele creșteri să poată fi susținute din punct de vedere financiar.

În situația în care pensiile și salariile ar avansa într-un ritm superior posibilităților economiei, Guvernul ar trebui să identifice fondurile necesare pentru acoperirea diferenței.

Soluțiile indicate sunt diminuarea altor categorii de cheltuieli sau suplimentarea veniturilor statului, fie printr-o colectare fiscală mai eficientă, fie prin introducerea unor taxe noi.

România nu mai poate recupera cele 770 de milioane de euro pentru Legea salarizării

Reforma salarizării angajaților din sectorul public a reprezentat un alt subiect urmărit de Comisia Europeană.

La București au existat speranțe că finanțarea de 770 de milioane de euro, asociată acestui jalon din PNRR, ar putea fi totuși recuperată.

Condiția luată în considerare de Comisie este însă ca reforma să fi fost încheiată până la sfârșitul lunii august.

Întrucât actul normativ nu a fost adoptat înaintea termenului stabilit, sursele politice susțin că România a pierdut posibilitatea de a mai primi suma respectivă. Adoptarea Legii salarizării până la sfârșitul anului nu ar mai schimba această situație.