Bolojan pune problema mandatelor lungi la vârful statului, după cazul Pahonțu: „Pot acumula o putere care poate fi folosită altfel”. Premierul a evitat să spună dacă el l-ar fi retras pe șeful SPP

Premierul Ilie Bolojan a reacționat la controversele care îl vizează pe șeful Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, apărute în urma unei anchete jurnalistice. Șeful Guvernului spune că trebuie lămurită implicarea acestuia în evenimentele din 1989 și susține că funcțiile care concentrează o putere importantă în stat ar trebui să aibă mandate limitate. Bolojan a precizat însă că evaluarea conducerii SPP nu intră în atribuțiile Guvernului, ci ale Administrației Prezidențiale.

Bolojan: „Fiecare om răspunde pentru ceea ce face”

Întrebat de Cotidianul dacă, în locul președintelui Nicușor Dan, l-ar retrage din funcție pe Lucian Pahonțu, premierul a evitat să dea un răspuns tranșant. El a arătat că o asemenea decizie trebuie să se bazeze pe informații certe și că instituția competentă să facă evaluarea este Administrația Prezidențială.

„Evaluarea trebuie să se facă administrativ de către autoritatea care are competenţă asupra acestui serviciu, care este Administraţia Prezidenţială, nu Guvernul, şi sigur, ca să poţi emite judecăţi, trebuie să ai date fără echivoc în astfel de situaţii. Ori, în afară de ceea ce a apărut în spaţiul public, nu am alte date. Aş face câteva comentarii. În primul rând, consider că fiecare om răspunde pentru ceea ce face. Şi din punctul ăsta de vedere, cu cât se clarifică ce s-a întâmplat în ’89, ce fel de implicare a fost sau nu, cu atât lucrurile sunt mai clare din punctul acesta de vedere, ca să existe date fără echivoc”, a declarat Bolojan..

Premierul a insistat și asupra importanței menținerii încrederii cetățenilor în instituțiile statului, pe care o consideră una dintre condițiile esențiale pentru funcționarea unui sistem democratic.

Premierul vrea mandate limitate în funcțiile care acumulează multă putere

Ilie Bolojan consideră că suspiciunile privind influența serviciilor în economie sau politică nu pot fi eliminate doar prin schimbarea unor persoane. În opinia sa, România ar trebui să introducă mecanisme instituționale de control inspirate din practicile altor state democratice, inclusiv limitarea duratei mandatelor pentru pozițiile care pot concentra o putere foarte mare.

„În ceea ce priveşte aspectele care ţin de influenţa, nu ştiu, serviciilor în zona economică sau politică, lucrurile nu se rezolvă întotdeauna printr-o persoană sau alta. Statele democratice au practici instituţionale prin care rezolvă şi limitează posibile interferenţe, care înseamnă că se instituie un control care este fără echivoc, se limitează durata mandatelor pe toate poziţiile vulnerabile sau cele care pot acumula o putere care la un moment dat poate fi folosită altfel, se limitează mandate.

Vedem şi în România o parte din mandate sunt limitate. Sunt diferite mecanisme de control şi de limitare pe care nu avem altceva de făcut decât să le preluăm din statele democratice şi să le punem în legislaţia noastră, în aşa fel încât să nu avem aceste discuţii legate de influenţe şi de zone care nasc în permanenţă discuţii”, a explicat el.

Lucian Pahonțu se află de 21 de ani la conducerea SPP, în timp ce Gabriel Vlase conduce SIE de opt ani. Întrebat explicit dacă mandatele pentru asemenea funcții ar trebui limitate, Bolojan a anunțat că este pregătit să sprijine modificări legislative.

„Da, e o perioadă lungă într-adevăr, dar v-am spus: asta se face instituţional, iar cei care au răspundere în această zonă pot să o facă. În ceea ce mă priveşte, voi susţine în plan parlamentar toate măsurile în această direcţie, în aşa fel încât să eliminăm această discuţie din spaţiul public şi toate suspiciunile din punctul acesta de vedere”.

Bolojan spune că numirile la conducerea serviciilor puteau fi făcute mai ușor la începutul Coaliției

Președintele PNL a vorbit și despre conducerea serviciilor de informații, susținând că numirea cât mai rapidă a unei conduceri civile ar pune capăt discuțiilor privind provizoratul.

Bolojan consideră că șansele unei înțelegeri politice erau mai mari imediat după constituirea Coaliției PNL-PSD-USR-UDMR. Între timp, odată cu deteriorarea relațiilor dintre partide, posibilitatea obținerii unui acord parlamentar s-ar fi redus.

„Cu cât se numeşte mai repede o conducere civilă şi la Serviciul de Informaţii, cu atât dispar discuţiile legate de starea de provizorat şi de acolo. Dar din nou, asta ţine de o analiză care e dată de calculul parlamentar, ca acea propunere pe care ar putea-o face să aibă şanse de succes. Probabil că dacă s-ar fi făcut această propunere imediat ce s-a format Coaliţia, era o relaţie mai stabilă şi s-ar fi putut trece. Pe măsură ce lucrurile s-au degradat, probabilitatea să se găsească o înţelegere probabil că s-a calculat că e în reducere”, a răspuns premierul interimar.

Ilie Bolojan a mai afirmat că, de-a lungul carierei sale politice, nu a simțit influența serviciilor.

Ce susține ancheta Recorder despre trecutul lui Lucian Pahonțu

Controversele privind șeful SPP au apărut în urma unor anchete jurnalistice. În acest context, Recorder a publicat o investigație bazată pe documente și mărturii, susținând că Lucian Pahonțu, aflat de peste două decenii la conducerea SPP, ar fi făcut parte din trupele de represiune trimise la baricada de la Intercontinental în decembrie 1989 și că ar fi fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990 din Piața Universității.

Președintele Nicușor Dan a reacționat joi și a susținut că Pahonțu nu se află în situația unei persoane care a participat la acțiunile represive din timpul Revoluției din 1989 sau al mineriadelor din anii ’90.

„Eu am văzut un articol de presă care are un titlu care nu este justificat de conţinut. Nu ştiu care e scandalul”, spune Nicuşor Dan.