Bolojan îi reproșează lui Nicușor Dan că a intervenit prea târziu și cere un nou guvern. Liderul PNL acceptă un guvern de armistițiu

Premierul demis Ilie Bolojan a formulat, miercuri seara, un reproș la adresa lui Nicușor Dan, afirmând că președintele ar fi trebuit să lanseze apelurile la responsabilitate politică înainte de adoptarea moțiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului, nu după declanșarea crizei.

Bolojan a respins însă ideea că ar fi fost „abandonat” de Nicușor Dan și a susținut că între Palatul Victoria și Palatul Cotroceni a existat în continuare o colaborare instituțională. Premierul demis a prezentat totodată cele trei variante pe care, în opinia sa, le-a avut președintele pentru desemnarea unui nou prim-ministru și a arătat că Nicușor Dan a preferat să aștepte conturarea unei majorități parlamentare.

În privința viitorului Executiv, Bolojan s-a declarat deschis unui guvern „de armistițiu” sau de tranziție, dar a pus sub semnul întrebării posibilitatea unei noi colaborări cu PSD, partid pe care l-a acuzat că și-a încălcat înțelegerile și a blocat reformele convenite în fosta coaliție.

Bolojan, reproș pentru Nicușor Dan: „Era bine să facă apelurile înainte de moțiune”

Întrebat de ce președintele Nicușor Dan l-ar fi „abandonat”, Ilie Bolojan a evitat să accepte premisa întrebării și a susținut că președintele și premierul au atribuții constituționale diferite.

„Eu nu văd problema în această perspectivă. Președintele are prerogativele lui, pe care le exercită așa cum consideră de cuviință, iar Guvernul și premierul au prerogativele pe care le exercită așa cum pot sau cred de cuviință”, a declarat Bolojan, la Digi24.

Premierul demis a reluat acuzația potrivit căreia PSD ar fi principalul responsabil pentru prăbușirea fostei coaliții și pentru actualul blocaj politic.

„Noi am avut o coaliție pe care PSD a distrus-o, care, cu bune și cu rele, a reușit să scoată România din fundătura în care era în vara anului trecut, dar au generat o criză care ne-a dus în această situație”, a afirmat liderul PNL.

Bolojan a adăugat apoi un reproș direct la adresa șefului statului, susținând că intervenția acestuia pentru temperarea conflictului politic ar fi fost mai utilă înaintea votului din Parlament.

„Sigur, era bine, cred, dacă președintele, înainte de moțiunea care a creat criza, ar fi făcut apelurile la responsabilitate pe care le-a făcut după aceea. Dar dânsul a luat aceste decizii. Sunt fișe de post diferite”, a spus Ilie Bolojan.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis la 5 mai 2026, după ce moțiunea de cenzură a fost adoptată cu 281 de voturi, peste pragul necesar de 233. PSD își retrăsese anterior miniștrii din Executiv și susținerea politică pentru premier, după care a votat moțiunea alături de AUR și alte formațiuni din opoziție. Bolojan a rămas premier interimar, cu atribuții limitate, până la învestirea unui nou Cabinet.

Bolojan neagă că ar fi fost abandonat de președinte

Premierul demis a insistat că a continuat să colaboreze instituțional cu Nicușor Dan atât înainte, cât și după căderea Guvernului.

„Cu cât ai o colaborare mai bună – și am avut în această perioadă o colaborare instituțională cu președintele –, cu atât lucrurile pot funcționa mai bine”, a afirmat Bolojan.

Întrebat dacă această colaborare a existat și înaintea moțiunii de cenzură, liderul PNL a răspuns:

„Și în perioada de dinainte, și după. Eu am căutat întotdeauna să respect fișa postului, pentru că aceasta este responsabilitatea pentru România când ocupi o astfel de funcție. Atunci când s-a putut colabora pe toate elementele de interes comun, care intră în responsabilitatea fiecărei instituții, am colaborat.”

Cele trei variante pe care le-a avut Nicușor Dan

Întrebat dacă președintele prelungește criza prin întârzierea desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru, Bolojan a afirmat că Nicușor Dan a avut trei scenarii posibile.

Prima variantă ar fi fost desemnarea unui candidat care să vină la Palatul Cotroceni cu un acord politic deja negociat și cu garanția că va obține votul de învestitură în Parlament.

„Președintele are o responsabilitate pentru nominalizarea premierului și dânsul a avut trei posibilități în această perioadă. Ori să nominalizeze un premier care venea cu un acord politic în spate, care îi garanta alegerea de către Parlament. Nu s-a întâmplat acest lucru, pentru că nu s-a ajuns la o concluzie”, a explicat Bolojan.

A doua opțiune ar fi fost desemnarea unui premier fără existența prealabilă a unei majorități, urmând ca acesta să încerce să strângă sprijin parlamentar.

„A doua posibilitate era să nominalizeze un premier fără să existe un acord politic, permițându-i acelui premier să caute să își formeze o majoritate. A avut două oferte de acest tip, urmând să se vadă ce se întâmplă mai departe”, a declarat premierul demis.

Potrivit lui Bolojan, dacă un asemenea Cabinet nu ar fi obținut votul Parlamentului, România s-ar fi putut îndrepta spre scenariul alegerilor anticipate.

„Dacă nu se face o majoritate în spatele lui și Guvernul care se încearcă a fi format nu trece de Parlament, intrăm într-o zonă în care se pot organiza alegeri anticipate”, a spus liderul PNL.

A treia variantă, aleasă în cele din urmă de Nicușor Dan, ar fi fost amânarea desemnării până la apariția unei formule politice capabile să coaguleze o majoritate.

„A treia ipoteză este să se aștepte până se găsește o formulă, se face o masă critică pentru a forma un guvern. Aceasta a fost abordarea pe care a ales-o domnul președinte”, a afirmat Bolojan.

La sfârșitul lunii iunie, pe masa președintelui se aflau două propuneri de premier: Sorin Grindeanu, susținut de PSD, și Siegfried Mureșan, propus de PNL și sprijinit de USR și UDMR. PSD anunțase că nu va vota un Cabinet din care nu face parte, în timp ce liberalii și USR refuzau refacerea coaliției în vechea formulă.

De ce refuză Bolojan să plece de la Palatul Victoria

Întrebat de ce nu demisionează din funcția de premier interimar, în condițiile în care Sorin Grindeanu îi cere în mod repetat să părăsească Palatul Victoria, Bolojan a răspuns că plecarea sa nu ar rezolva criza.

„Gândiți-vă că, dacă mâine aș pleca de la Palatul Victoria, asta nu rezolvă problema, pentru că avem un Guvern demis”, a declarat liderul PNL.

El a susținut că PSD a contribuit la demiterea Cabinetului, dar nu a avut pregătită o soluție de înlocuire.

„Problema pe care o avem este că ne-am comportat iresponsabil. Partidul Social Democrat a dărâmat un Guvern, dar nu s-a gândit ce pune în loc. Inițial, au fugit de orice fel de răspundere, căutând tot felul de soluții, după care încearcă să impună, după ce au dat foc la țară, soluții iresponsabile, care îi avantajează doar pe ei, dar nu avantajează deloc această țară”, a afirmat Bolojan.

Premierul demis a insistat că nu rămâne în funcție pentru că ar fi „agățat de scaun”, ci pentru a asigura continuitatea administrativă până la instalarea unui Executiv cu puteri depline.

„Nu este o problemă ca eu să plec, pentru că eu nu sunt agățat acolo de scaun. Dar astăzi ar fi chiar o chestiune de iresponsabilitate să plec, cât timp nu ai un Guvern cu drepturi depline, pe care ar fi bine să îl avem cât mai repede posibil, în așa fel încât să dai o perspectivă și să meargă lucrurile înainte”, a declarat Ilie Bolojan.

Bolojan acceptă ideea unui guvern „de armistițiu”

În privința propunerii lansate de liderul UDMR, Kelemen Hunor, privind formarea unui guvern de tranziție susținut de PSD, PNL, USR și UDMR, Bolojan a admis că rațiunea unui asemenea Executiv este corectă.

„Rațiunea pentru care este nevoie de un Guvern este corectă: să proiectezi stabilitate, Guvernul care vine să dea o perspectivă, să adopți, prin angajarea răspunderii, dacă este cazul, legea salarizării, pentru că altfel nu ai făcut nimic și, sigur, să poți forma și bugetul”, a declarat premierul demis.

El a afirmat că un Cabinet de armistițiu sau de tranziție ar putea fi luat în calcul dacă partidele nu reușesc să construiască o formulă politică de durată.

„Un Guvern de armistițiu, un Guvern de tranziție, dacă nu se găsește o formulă, poate fi gândit. Am discutat despre acest lucru acum ceva timp”, a spus Bolojan.

Kelemen Hunor propusese ca PSD, PNL, USR și UDMR să participe la un Cabinet cu mandat limitat până la sfârșitul anului, care să gestioneze prioritățile bugetare, proiectele din PNRR și adoptarea bugetului pentru 2027. Liderul UDMR a argumentat că actuala fragmentare politică nu permite conturarea unei majorități stabile până la alegerile parlamentare din 2028.

Neîncrederea în PSD, principalul obstacol

Deși nu a exclus un guvern de tranziție, Bolojan a arătat că refacerea unei formule de guvernare alături de PSD este blocată de lipsa de încredere.

„Gândiți-vă: când ai fost în coaliție cu un partid care nu și-a respectat înțelegerile, când ai avut un plan de guvernare pe care ai încercat să îl pui în practică, dar acel partid nu l-a respectat, a creat în permanență probleme și, atunci când trebuia să faci reforme și să corectezi lucruri, nu le-a susținut, care sunt garanțiile să te mai asociezi cu un astfel de partid?”, a întrebat premierul demis.

Bolojan a enumerat printre măsurile despre care afirmă că au fost întârziate sau blocate reducerea cu 10% a personalului din ministere, modificările din sănătate și creșterea vârstei de pensionare în domeniile în care angajații se pot retrage în jurul vârstei de 50 de ani.

„Toate aceste măsuri ar fi redus niște cheltuieli și ar fi dat o perspectivă”, a afirmat liderul PNL.

El a acuzat PSD și de susținerea unor acțiuni în instanță împotriva hotărârilor adoptate de Guvernul interimar, susținând că efectele acestora nu se răsfrâng doar asupra Cabinetului, ci și asupra beneficiarilor măsurilor contestate.

„Cuiul lui Pepelea”: PSD vrea să dea primul premier

Bolojan a explicat că una dintre variantele analizate a fost alternarea unor guverne minoritare, susținute în Parlament pe baza unui program negociat.

„S-a discutat despre posibilitatea unor guverne de tip minoritar, care să aibă o susținere în Parlament pe baza unui program, dar PSD a spus: doar dacă noi începem primii”, a declarat el.

Premierul demis a arătat că principala problemă nu este doar numele viitorului premier, ci garanția că măsurile fiscale și reformele începute vor fi continuate.

„Gândiți-vă că trebuie să continuăm aceste măsuri. Ce garanții sunt că cei care au o retorică în care, practic, distrug totul vor continua niște lucruri care țin de responsabilitate și care vor afecta pe toată lumea? Acesta este cuiul lui Pepelea”, a afirmat Bolojan.

În opinia sa, deblocarea crizei depinde de un acord clar asupra programului viitorului Guvern și asupra măsurilor care trebuie continuate.

„Clarificarea măsurilor care sunt necesare a fi continuate și agreate este un lucru foarte important, pentru că aceasta îți dă garanția că, pe de o parte, Guvernul care va veni, susținut de acele forțe politice, nu este torpilat din Parlament”, a declarat liderul PNL.

Apel pentru instalarea rapidă a unui guvern cu puteri depline

Bolojan a avertizat că un nou Executiv nu poate funcționa dacă partidele continuă confruntările și adoptă în Parlament măsuri populare fără să precizeze sursele de finanțare.

„Uitați-vă ce se întâmplă în aceste zile cu torpilările din Parlament, în care tot ce sună bine votăm, dar trebuie văzut din ce fonduri asigurăm ceea ce votăm”, a afirmat premierul demis.

El a susținut că este necesară și o schimbare de atitudine politică pentru ca partidele să poată reveni la negocieri.

„Trebuie să ai o atitudine politică ce îți permite să stai la masă. În condițiile în care faci toate șicanele posibile, gândind să nu stai la masă și să nu ajungi la o concluzie, nu ai cum să găsești o formulă de masă critică pentru a rezolva lucrurile. Și vedeți în ce situație, din păcate, am ajuns”, a conchis Ilie Bolojan.